Legea salarizării presupune creșterea salariilor cu 29,1% până în 2021

0
2159
salarii
Legea salarizării unitare ar urma să aibă la bază șapte principii și presupune creșterea anvelopei salariale cu 14 miliarde de lei până în 2021, iar creșterea procentuală a masei salariale totale în sector public, în perioada 2016-2021 va fi de 29,1%, a afirmat miercuri ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, după consultarea cu liderii confederațiilor sindicale pe tema Legii salarizării unitare.

„Am lucrat cu Ministerul Finanțelor pentru a vedea sustenabilitatea în materie de alocări financiare pentru perioada următoare și am venit cu o propunere de anvelopă de 14 miliarde de lei pentru perioada până în 2021, ceea ce ar însemna o creștere a masei salariale totale în sectorul public de 29,1%”, a spus Dragoș Pîslaru.

Finanțarea să fie sustenabilă

Potrivit documentului prezentat sindicatelor, finanțarea trebuie să fie sustenabilă și să nu pună în pericol macro-echilibrul bugetar. Trebuie respectate constrângerile cadrului bugetar pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană. Conform documentului, scenariul realist pentru creșterile salariale din următorii 5 ani presupune o alocare bugetară de circa 14 miliarde de lei suplimentar impactului măsurilor din 2016 (OUG 20 și OUG 43). Pe baza datelor actuale, orice depășire a plafonului de 14 miliarde de lei presupune fie deficit bugetar mai mare de 3%, fie taxe mai mari.

În medie cu 69 miliarde de lei

Astfel, anvelopa salarială ar urma să crească de la 57 miliarde de lei în 2016, la 60,1 miliarde de lei în 2017, la 62,9 miliarde de lei în 2018, la 66,2 miliarde de lei în 2019, apoi la 70,2 miliarde de lei în 2020 și la 73,6 miliarde de lei în 2021. „În aceea ce privește principiile ele sunt în număr de 7 și sunt foarte importante: definirea cadrului de finanțare, reforma sectorului public, caracterul unitar al legii, echivalările între familiile ocupaționale și în interiorul familiilor ocupaționale și modul în care plecăm de la fosta lege 284, tratarea sporurilor, cum abordăm beneficiile nesalariale și respectiv salariul minim ca referință a salarizării unitare și respectiv raportul maxim și minim în salarizarea în sectorul public”, a spus Dragoș Pîslaru.

Reforma nu înseamnă disponibilizări

În document se precizează că reforma nu înseamnă disponibilizări și că reforma include regândirea anumitor structuri pentru creșterea eficienței (angajații trec de la lucrul cu hârtii la lucrul cu oamenii — debirocratizare). De asemenea, documentul arată că reforma nu vizează tăierea sporurilor, ci doar simplificarea logicii acestora și încurajarea performanței. Principiul de bază este că sistemul de salarizare se bazează pe salariul de bază, iar sporurile se adaugă marginal la acesta. Sporurile se consolidează în două mari categorii: sporul de condiții: în suma nominală — nu se vor mai da sporuri procentuale raportate la salariul de bază (se elimina discriminarea la condiții de muncă egale, sporuri inegale); sporul de performanță: până la 30% din salariul de bază. Ponderea sporului în câștigul net va fi mai mică la funcțiile de execuție decât la cele de decizie, pentru echitate.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ