Cea mai mare problemă a României este lipsa locurilor de muncă şi a pregătirii tinerilor pentru piaţa muncii

0
2119
Cea mai mare problemă a României este lipsa locurilor de muncă şi a pregătirii tinerilor pentru piaţa muncii

Aceasta este verdictul dat de Mona Nicolici, manager în cadrul departamentului de Sustenabilitate, OMV Petrom, în cadrul lansării raportului despre învăţământul profesional şi tehnic.

„Ne plângem că n-avem locuri de muncă. Angajatorii pot oferi locuri de muncă, însă nu găsesc oameni bine pregătiţi, pentru că şcoala nu reuşeşte să îi pregătească pentru piaţa muncii. Angajatorii, în aceeaşi măsură, nu pot pregăti pe calificările de care au nevoie, astfel încât ne-am dat seama că ceea ce pregăteşte şcoala nu reuşeşte să se alinieze cu nevoia pieţei muncii. Vorbim despre nevoia profesorilor de a se adapta la noile tehnologii, la ceea ce angajatorii ştiu şi profesorii ar trebui să predea în şcoli. (…) În acelaşi timp, ca business, ne confruntăm cu nevoia de a avea muncitori pregătiţi pe anumite calificări”, a explicat Mona Nicolici în cadrul lansării raportului „Învăţământul profesional şi tehnic – provocări şi perspective de dezvoltare”, realizat în cadrul programului România Meseriaşă, susţinut de OMV Petrom.

,,Nu avem forță de muncă cu înaltă calificare,,

Lipsa forţei de muncă calificate în zonele dezvoltate economic din România a fost evidenţiată de Claudia Petrescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române. „Nu avem forţă de muncă calificată. O să spuneţi că în unele regiuni nu avem locuri de muncă. Da, dar în regiunile în care avem dezvoltare economică în România, nu avem suficientă forţă de muncă calificată de nivel mediu”, consideră sociologul.

Migrația masivă, declinul demografic și rata mare de părăsire a școlii

Cauzele identificate sunt reprezentate de migraţia masivă a forţei de muncă, declinul demografic şi de rata mare de părăsire timpurie a şcolii, potrivit Claudiei Petrescu. „România are aproximativ 19% rata de părăsire timpurie a şcolii, spre deosebire de celelalte ţări ale Uniunii Europene unde avem o medie de 11%”, explică aceasta.O altă problemă a calităţii învăţământului profesional şi tehnic este lipsa orientării şi consilierii profesionale. „În acest moment avem un consilier la 800 de elevi”, a explicat Claudia Petrescu.

Mai mult, problemele sunt generate şi de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice. „Aici nu vorbim doar de faptul că avem cadre didactice nepregătite, ci vorbim şi de faptul că nu avem suficiente cadre didactice pregătite pentru şcolile profesionale şi învăţământul tehnologic”, adaugă sociologul.

Învățământul profesional în declin

„Resursa umană care se regăseşte în învăţământul profesional şi tehnic este din ce în ce mai aproape de pensie”, susţinea Gabriela Petre Ciobanu, director al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.În 2014 erau 50.788 de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ profesional, la nivel naţional, în timp ce în 1995 erau 285.000 de elevi, potrivit Gabrielei Peter Ciobanu. „Rata de absolvire a celor care sunt în învăţământul profesional oscilează între 70-90%”, a completat directoarea CNDIPT.În ceea ce priveşte statisticile referitoare la numărul copiilor care se angajează după ce termină o şcoală profesională sau un liceu tehnologic, datele sunt inexistente, subliniază Mona Nicolici.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ