Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică bugetul pentru acest an și a alocat mai puțini bani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic pericol public decât pentru statui

0
779
risc seismic

De la bugetul local sunt alocaţi 10,6 milioane de lei pentru consolidări, în timp ce pentru statui Primăria vrea să cheltuiască 30,6 milioane de lei. Chiar la începutul acestui luni, Gabriela Firea spunea că una dintre prioritățile administrației este consolidarea clădirilor cu risc seismic și că se iau măsurile necesare pentru accelerarea ritmului de reabilitare a imobilelor.

Bugetul pentru acest an alocat lucrărilor de consolidare a clădirilor încadrate în clasa de risc seismic I pericol public este de 19,5 milioane de lei (4,3 milioane de euro), din care de la bugetul local sunt alocate 10,6 milioane de lei, iar de la bugetul de stat 8,9 milioane de lei. De asemenea, bugetul pentru consolidări prevede sume uriașe care provin din creditele de angajament, de peste 218 milioane de lei (47,8 milioane de euro).

Banii alocați de la bugetul local pentru investițiile în statui de 30,6 milioane de lei (6,7 milioane de euro), arată datele făcute publice de Primăria Municipiului București.

Cea mai scumpă statuie cuprinsă în bugetul de investiții al Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic costă 8 milioane de lei (peste 1,7 milioane de euro). Este vorba de lucrări de refacere monument de for public I.C. Brătianu, etapa I, de realizare de componente artistice.

O altă statuie scumpă, ce presupune investiții de 7 milioane de lei (peste 1,5 milioane de euro), se referă la realizarea de componente artistice din material intermediar pentru ansamblul monumental Regele Ferdinand I Întregitorul.  Alte 6,5 milioane de lei (peste 1,4 milioane de euro), alocate pentru lucrări similare, pentru ansamblul monumental Marea Unire, se mai află pe lista investitiilor în statui .

Investițiile de la bugetul local în statui sunt mai mari decât cele alocate pentru consolidarea clădirilor. Proiectul de buget arată că anul acesta vor fi demarate lucrările la 32 de clădiri, dar și lucrări de expertizare tehnică a teatrului Bulandra.

Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, cu multe clădiri ce datează încă din secolul al XIX-lea, și care nu au fost consolidate. Cel putin 4.200 de persoane locuiesc în apartamentele din cele 126 de clădiri pericol public, din cele 174 câte sunt incluse în lista clădirilor cu risc seismic, actualizată de Primărie săptămâna trecută. Alte 171 de clădiri sunt incluse în categoria risc seismic I, în timp ce în categoria risc seismic II și III sunt incluse 332, respectiv 95. Peste 1.500 de clădiri sunt încadrate în diferite categorii de urgență.

Din datele disponibile, în clădirile la care ar urma să înceapă lucările de consolidare sunt peste 750 de apartamente. Primăria Capitalei pune la dispoziţia locatarilor care doresc consolidarea apartamentelor în care locuiesc două blocuri cu 128 de locuințe de necesitate la Piaţa Naţiunilor Unite.

Recent, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a lansat în dezbatere publică Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă privind reducerea riscului seismic. Această lege dă putere primarilor să evacueze locatarii din clădirile pericol public.

Sevil Shhaideh, vicepremier și ministrul Dezvoltării spune că doar 10% din fondurile disponibile consolidării sunt atrase de autorități și că o problema majoră o reprezintă refuzul proprietarilor de a pleca din clădiri pe perioada lucrărilor. Pentru acest an au fost alocate 25 de milioane de lei, de la bugetul de stat, pentru finanţarea clădirilor cu risc seismic.

În eventualitatea în care s-ar produce un cutremur mai mare sau similar în intensitate cu cel din 1977, pagubele se vor ridica la 6 miliarde de euro, având în vedere actualul fond locativ, de 8,8 milioane de locuințe, a declarat recent Aurel Badea, reprezentant al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR).

Valoarea pe care PAID ar trebui să o plătească în cazul producerii unui cutremur similar cu cel din 1977 ar fi de 775 de milioane de euro la nivel naţional, a declarat Nicoleta Radu Neacşu, director general PAID ( Pool-ul  de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) .

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ