Profilul economic al zilei

0
662

Veniturile în creștere pe fondul acțiunii componentei sezoniere și o temperare a cheltuielilor au generat un surplus bugetar lunar în martie de 1 miliarde lei. Astfel, deficitul agregat s-a îngustat la aproape 4,5 miliarde lei (-0,5% din PIB) în ianuarie-martie, de la 5,5 miliarde lei
(0,6% din PIB) in primele două luni. Veniturile din contribuții sociale au crescut în primele trei luni, în timp ce impozitul pe venit a scăzut în urma restructurării sistemului de asigurări sociale (transferarea în totalitate a plății contribuțiilor de la angajator la angajat, concomitent cu reducere impozitului pe venit de la 16% la 10%).

Veniturile nete la buget generate însă de noua schemă de asigurări sociale s-au situat la circa 2,5 miliarde lei în primele trei luni (sub 0,3% din PIB), susținând avansul anual de peste 11% al veniturilor bugetare totale, aceasta în condițiile în care alte componente nu și-au îmbunătățit performanța. Pe partea de cheltuieli, alocările pentru investiții au scăzut la nivelul lunii martie la 1,2 miliarde lei de la 3,2 miliarde lei în februarie, când cheltuielile militare au ținut capul de afiș.

Per ansamblu, cheltuielile totale au avansat anual cu peste 22% în primele trei luni, rate de creștere alerte fiind înregistrate de cheltuielile cu salariile și cele de asistență socială. Presiunea repornirii cheltuielilor de investiții deja mult întârziate în condițiile unei politici
relaxate în ceea ce privește salariile și pensiile mențin riscurile de derapaj fiscal în acest an undeva la de 3,3% din PIB.

Indicele de Sentiment Economic (ESI) pentru România a coborât pentru a patra oară consecutiv în aprilie (100,6), situându-se la doar câteva puncte deasupra mediei pe termen lung (100). Acest nivel este cel mai scăzut din ultimele 43 luni (septembrie 2014). Dacă încrederea în consum nu ar fi înregistrat o nouă corecție pozitivă în aprilie, deteriorarea ESI ar fi fost și mai amplă. Sentimentul în servicii a avut un impact negativ semnificativ asupra indicatorului general, în timp ce scăderile în alte părți, cum sunt cele din construcții și vânzări cu amănuntul nu au fost nici ele neglijabile. Sentimentul mai slab din construcții nu a fost totuși o surpriză, după ce acesta atinsese un maxim al ultimilor doi ani în decembrie. Scăderea sentimentului în industrie și comerțul cu amănuntul este puțin mai îngrijorătoare, acesta fiind din plin reflectat de evoluția efectivă a indicatorilor macroeconomici lunari
aferenți acestor două zone de activitate. Per ansamblu, Indicele de Sentiment Economic semnalează deocamdată o încetinire a activității economice în trimestrul I din 2018 și un start slab la începutul celui de al doilea.

Leul s-a apreciat față de euro în prima partea a săptămânii trecute, ajutat de operațiunea de atragere de depozite la o săptămână derulată de BNR care a generat o urcare a dobânzilor pe termen scurt. Plățile în creștere ale companiilor la bugetul de stat la finele lunii aprilie au acționat în aceeași direcție, micșorând lichiditatea la nivelul sistemului bancar. Vineri, leul a revenit la 4,66 față euro, în condițiile în care intensitatea cu care au acționat factorii mai sus menționați a început să scadă.

Ministerul Finanțelor Publice va emite în luna mai titluri de stat în valoare de 3,84 miliarde lei. Similar lunii aprilie, volumul titlurilor care ajung la scadență este unul modest (1 miliard lei), ceea ce înseamnă că Ministerul Finanțelor va continua să absoarbă lichiditate din piață.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ