Ionuţ Dumitru: „Noi ne aşteptăm ca, în perioada următoare, inflaţia să ajungă undeva la 5%-5,2%, după care, către finalul anului, să scadă spre 3,5-3,6%”

0
414

Robor la 6 luni a atins 2,52%, indicele Robor la 9 luni a ajuns, ieri, la 2,57%, iar Robor la 12 luni a atins pragul de 2,62%. Datele publicate de Banca Naţională a României mai arată că indicele Robor la 3 luni, în func­ţie de care se calculează dobânzile creditelor în lei, a ajuns, ieri, la valoarea de 2,28%, maximul ultimilor 3 ani şi cinci luni.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat că indicele ROBOR va continua să crească, atâta timp cât va creşte şi dobânda de politică monetară, subliniind că principalul factor care determină majorarea ROBOR este inflaţia, care potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR) se situează, în prezent, la 4,95%.

Dobânzile sunt, încă, foarte mici în comparaţie cu inflaţia, consideră domnia sa, afirmând: „Noi ne aşteptăm ca, în perioada următoare, inflaţia să continue să fie la un nivel ridicat, şi chiar să crească puţin (undeva la 5%-5,2% este estimarea noastră pentru 2018), după care spre finalul anului, din efectul de bază, să scadă spre 3,5-3,6%, dar chiar şi o inflaţie de 3,5% la finele lui 2018 reprezintă o inflaţie foarte mare la nivel european şi foarte mare în raport cu dobânzile de astăzi”.

În ceea ce priveşte dobânzile la depozite, care nu au urmat trendul ascendent al inflaţiei, şi care nu au crescut, deocamdată, nici pe fondul majorării ROBOR, preşedintele Consiliului Fis­cal a explicat: „Probabil că dobânzile la depozite nu au crescut prea mult, în condiţiile în care am avut un exces masiv de lichiditate, pe care băncile îl plasau la BNR, la facilitatea de depozit, la 1,25%.
De săptămâna trecută, BNR a început să sterilizeze acest exces de lichiditate la 2,25%, dobânda de politică monetară.
În contextul în care BNR va continua să sterilizeze şi va ţine dobânzile efective în piaţa monetară la nivelul dobânzii de politică monetară, aşa cum ar fi normal şi de aşteptat, cel mai probabil toate dobânzile se vor alinia la noua politică şi vor începe să crească”.

Avocatul Gheorghe Piperea a abordat, ieri, acest subiect, într-o postare pe pagina sa de Facebook: „BNR atrage depozite de 18 miliarde de lei, de la 21 de bănci, cu dobândă de 2,25% pe an. În acelaşi timp, în bănci zac peste 300 de miliarde de lei, cu dobânzi care se situează între 0,2-0,7% pe an. Băncile continuă şi în prezent să atragă astfel de depozite cu aceleaşi penibile dobânzi, fără să lase impresia că au de gând să le majoreze în viitorul apropiat.
E atât de eficient să fii bancă! Ce viaţă, ce spectacol, ce bonusuri de succes «meritate» atrag această binecuvântare!
Aşadar: colectezi economii de la populaţie (plus fonduri de pensii şi de asigurări, plus firme mici şi mijlocii) cu dobânzi la depozit de 1 (un) leu şi le plasezi la BNR cu dobânzi remuneratorii de 3 (trei) până la 12 (doisprezece) lei. La un cost de 1 leu ai o încasare de 12 lei, fără să faci altceva decât să aştepţi să treacă timpul. Profit brut: 200-1200% pe an. Impozit – ioc, că e optimizare fiscală. Să faci profit neimpozabil, fără a mişca un deget, doar alimentând cu «neshte firfirici» influencerii tehnocraţi sau politici – ce poate fi mai cool? De ce să mai creditezi economia în astfel de condiţii? Ce, eşti prost/iresponsabil? Populaţia care îşi ţine economiile în bănci nu are nicio pârghie să influenţeze cumva lucrurile – operaţiunile bancare, monopol al băncilor, sunt obligatorii, oameni sau firme neavând de ales dacă vor să îşi mişte banii, iar instrumente de economisire alternative (titluri de stat, obligaţiuni municipale, acţiuni cotate) sunt lipsă aproape totală de la apel”.

Ionuţ Dumitru a precizat că este de aşteptat ca tendinţa de creştere a dobânzilor, la modul general, să se menţină, opinând că aceasta este inevitabilă.

„Atâta timp cât inflaţia a crescut şi rămâne mare, dobânzile nu au cum să stea la nivelul acesta, mai ales într-un context în care şi la nivel internaţional lucrurile se mişcă.

În SUA, dobânzile sunt deja la 1,75%, iar aşteptările sunt să se majoreze poate chiar la peste 2,25% la finalul anului. Nu ne putem imagina cum dobânda de politică monetară poate rămâne la 2,25% în România, dacă în America ar ajunge la acest nivel”, a mai spus domnia sa, menţionând că este posibil ca tendinţa de creştere a dobânzilor să devină evidentă şi în Europa, pe măsură ce inflaţia începe să crească.

Discuţia despre dobânzi trebuie purtată, aşadar, în contextul inflaţiei, întrucât un grad ridicat al inflaţiei, înseamnă dobânzi mari, a conchis Ionuţ Dumitru.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ