Guvernul a publicat draftul unui proiect de lege care aprobă concesiunea perimetrului auro-cuprifer de la Rovina, pe 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire succesivă de încă cinci ani, firmei Samax din Maramureş

0
648

Firma Samax România a fost înfiinţată în 1999, în Insulele Virgine, de miliardarul elveţian Jean Claude Gandur, prin avocaţii panamezi de la Mossack Fonseca, arată o anchetă a Rise Project, care citează documente Panama Papers.

Actul de concesiune fusese obţinut, încă din 2015, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Acţionarul majoritar al acestei firme este compania canadiană Euro Sun Mining, fostă Carpathian Gold, deţinută, la rândul ei, de alte firme şi fonduri de investiţii înregistrate în paradisuri fiscale, astfel că proprietarii reali sunt foarte greu de depistat. Actul de concesiune urmează a fi aprobat prin HG, în proiectul prezentat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului prezentându-se şi datele-cheie ale exploatării.

Astfel, valoarea zăcămintelor ce se vor extrage la Rovina este estimată la peste 5 miliarde dolari, contravaloarea în preţuri de piaţă a 180 de tone de aur şi 400.000 de tone de cupru. „Valoarea producţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani contractuali este de 3,697 miliarde dolari şi 1,77 miliarde dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru“, se arată în textul de lege citat. Potrivit specialiştilor ANRM, redevenţele pe care statul român urmează a le încasa în următoarele două decenii, din această exploatare, sunt de 310 milioane dolari, adică 15,5 milioane dolari pe an.

Pentru statul român, începerea exploatării aurului şi cuprului în Hunedoara este de bun augur. Cel puţin aşa reiese din Nota de Fundamentare a HG. Se aşteaptă angajări, taxe pe muncă, taxe pe profit, alţi bani din redevenţe. „Adoptarea prezentului act normativ va avea efect social pozitiv, cel puţin asupra forţei de muncă locale, care poate consta în angajarea de personal de specialitate în domeniul activităţilor de exploatare, conducând la creşterea veniturilor acestora“, se arată în documentul citat.

Cât despre impactul asupra mediului, proiectul spune că impactul se va determina conform legislaţiei în vigoare din domeniul protecţiei mediului şi gospodării apelor.

Nu toată lumea este de acord cu acest proiect. Spre exemplu, Mining Watch, reprezentanţi ai unor ONG-uri cu activitate internaţională, care au ca membri şi diverse comunităţi locale din zonele miniere, precizau, în urmă cu doi ani, că exploatarea aurului la Rovina va afecta mediul din Munţii Apuseni.

„Guvernul României se pregăteşte să facă un pariu prost cu viitorul României. Nu doar că Euro Sun Mining este o companie controversată, cu un trecut minier precar, însă scara proiectului Rovina va crea o nouă rană în peisajul Munţilor Apuseni, asemănătoare celei de la Roşia Poieni. Timp de sute de ani, dezastrul provocat la Rovina, prin cariere de suprafaţă, va sta mărturie pentru viziunea de dezvoltare mărginită pe care o are azi Guvernul României“, susțineau reprezentanții Mining Watch România.

De precizat că exploatarea de la Rovina va fi exclusiv privată, statul nefiind acţionar şi neavând nicio implicare, spre deosebire de „defuncta“ Roşia Montană.

Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfăşoară pe o suprafaţă 94 de kilometri pătraţi şi se află la o distanţă de aproximativ 50 km de Roşia Montană şi la 20 de kilometri de Certej, unde alţi canadieni, Eldorado Gold, au în concesiune un perimetru aurifer. Geologii apreciază că acesta ar fi chiar mai important decât cel de la Roşia Montană, pentru că minereurile sunt mult mai uşor de separat de steril.

La Rovina se găseşte un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai uşor de exploatat prin metoda flotaţiei – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuşi trei munţi în Hunedoara şi va genera un iaz de decantare.

La Roşia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat. Statul român a renunţat unilateral, acum doi ani, la acest proiect, acum judecându-se la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale, Gabriel ­Resources cerând despăgubiri de 4,4 miliarde dolari drept compensaţie pentru pierderile pe care canadienii susţin că le-au suferit în urma nedemarării proiectului exploatării aurifere. În prezent, în România nu se extrage niciun gram de aur. Situaţia este aceeaşi de ani de zile.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ