Pensionarii, cei cu venituri mici şi cei care trebuie să plătească rate la credit în valută, sunt principalii perdanţi din robotizarea sistemului financiar bancar

0
661

De cel puţin doi ani a început bătălia împotriva cash-ului şi crearea băncii fără bancheri. Tehnologia de ultimă oră înlocuieşte tot mai multe resurse umane şi scade costurile băncilor. Deşi fintech părea să fie sursa de aur a viitorului, bankingul preferă roboţeii: bancomatele multifuncţionale, prin care poţi face depuneri, retrageri, plăţi etc., se dovedesc a fi, cel puţin pe termen scurt, principalii câştigători. Cine pierde şi cine câştigă din acest război, din punctul de vedere al operaţiunilor bancare, nu al business-ului?

La o primă vedere, cu mic cu mare, toate băncile universale şi trezoreriile aferente au început bătălia împotriva cash-ului. Considerată scumpă, cu mari pretenţii de transport şi nu numai, gestionarea banilor cash a ajuns să producă multe costuri adiacente pentru o bancă. Context în care softiştii s-au gândit că începe epoca lor şi aici. Totuşi, contrar aşteptărilor, zona de fintech, într-o expansiune accelerată în ultimii ani, nu dă semne că va doborî bankingul. Dimpotrivă, automatizarea, roboţeii pentru plăţi şi încasări şi, în curând, cei pentru acordarea şi gestionarea creditelor, par la momentul actual să acapareze întreaga piaţă.

Circa 2.000 de bancomate multifuncţionale sunt instalate în BCR, Raiffeisen Bank, BRD, Unicredit, Banca Transilvania, Bancpost şi Garanti Bank. Ing Bank are deja o sumă considerabilă de unităţi fără cash şi chiar fără bancheri, nu doar datorită i-bankingului, ci datorită acelor unităţi Self Bank în care clientul intră pe bază de card, îşi face toate operaţiunile şi apoi pleacă.

Mai mult, procesul de modernizare a rețelei de unități BCR a marcat pe 4 ianuarie 2018 o nouă fază, odată cu transformarea a 28 de sucursale bancare din întreaga țară în filiale de tip cashless, complet funcționale începând chiar cu prima zi lucrătoare a noului an. Rețeaua BCR va dispune, astfel, de 41 de sucursale cashless, iar numărul acestora va crește până la 125 pe parcursul anului 2018. În plus, după ce, cinci bănci româneşti au integrat platforme online de preaprobare a creditelor, Banca Transilvania şi Piraeus Bank promit că în maximum doi ani vor acorda primul credit perfect online. Este clar că avem de-a face cu o tendinţă şi este una a viitorului. Totuşi, cine pierde din acest proces? Perdanţi sunt, ca de obicei în ambele tabere: şi la bănci, în zona angajaţilor bancari, şi la populaţia în sens larg şi chiar la firmele micro.

Întrebaţi oficial, niciunul dintre bancheri nu a vrut să răspundă, dar toţi au recunoscut că principalii perdanţi sunt angajaţii din front-office, casierii – cei a căror muncă a început deja să fie înlocuită de maşinării de gen MFM (bancomate multifuncţionale care permit realizarea de operaţiuni de depunere, retragere, plata facturi, plată rate etc.). Unul dintre bancherii întrebaţi a spus, chiar, sub formă de glumă, că va creşte concurenţa pentru casierii de la Mega Image, principalii competitori ai casierilor de la bancă (la nivel de salarii, cel puţin, a precizat persoana în cauză). O altă categorie de angajaţi bancari care vor suferi după această robotizare a sistemului bancar este salariatul din back office, dar doar cel din zona de tezaur deocamdată, pentru că acolo se contabilizează cele mai multe operaţiuni cu cash.

La nivelul populaţiei în sens larg, perdanţii sunt de trei categorii: pensionarii, cei cu venituri mici şi cei care trebuie să plătească rate la credit în valută, sau toţi cei care trebuie să facă plăţi în valută şi nu au la dispoziţie un ghişeu bancar tradiţional. De ce? Pentru că orice plată valutară făcută prin intermediul unei bănci, chiar şi cu comision zero, este comisionată prin cursul special al băncii sau alte metode ce ţin de plăţile interbancare cu circa 1,5% din suma tranzacţionată, ca medie pe sistem bancar.

Trebuie să menţionăm că aceste sume scad anual, iar în ultimii doi ani, când comisionarea conturilor curente, a interogărilor de sold sau a retragerilor de la ATM se apropie de zero, plăţile în valută devin un element forte în politica de venituri a băncii. Nu trebuie să uitaţi că schimbul valutar la ghişeul unei bănci este mai mare decât cel realizat la o casă de schimb obişnuită. O plată pe internet banking se face la cursul băncii, care de obicei este cu cel puţin 3% mai mare decât cel afişat la ghişeul propriei bănci. Din acest unghi de vedere este clar de ce principalii perdanţi sunt cei care trebuie să achite la bancă rate la creditul în valută.

De asemenea, pentru pensionari sau cei cu venituri mici, obligativitatea plăţii printr-un card conectat la unul dintre bancomatele multifuncţionale se taxează cu circa 0,5% din suma plătită. Dacă mai iei în calcul şi faptul că multe dintre aceste maşinării nu dau rest, paguba este uşor mai mare.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ