Curtea de Justiţie a Uniunii Europene  a decis că Directiva 93/13/CE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii nu se aplică practicilor de cesiune sau cumpărare de credite

0
482

De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.

CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.

„Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei.

Bichi se referă mai ales la cazul 96/16 analizat de CJUE, în care banca Santander a încheiat două contracte de împrumut cu doi clienţi. Întrucât aceştia au încetat să plătească ratele lunare prevăzute în contractele respective, banca a sesizat o instanţă din Barcelona cu o cerere de executare a creanţelor deţinute faţă de clienţii în cauză.

„Fără ca această posibilitate să fie înscrisă într-o clauză contractuală, pe baza articolelor aplicabile din Codul Civil, banca Santander a cesionat creanţele unui terţ, care a solicitat ulterior să fie substituit băncii în procedura de executare. Altfel spus, clientul bancar va trebui să plătească datoria terţului şi nu băncii”, mai spune Bichi.

Faţă de această situaţie, judecătorul spaniol a avut dubii în privinţa dreptului clienţilor în cauză de a-şi răscumpăra şi stinge datoria, prin rambursarea către terţul menţionat a sumei plătite pentru cesiunea respectivă. „De ce o astfel de poziţie a judecătorului? Aceasta se explică, aşa cum se arată în textul hotărârii CJUE, prin aceea că «deşi prevede un astfel de drept de răscumpărare, articolul 1535 din Codul Civil îl limitează totodată la creanţele denumite „litigioase”, respectiv cele care fac obiectul unei contestaţii pe fond în cadrul unei proceduri declaratorii. Prin urmare, acest articol nu ar prevedea posibilitatea debitorului de a se prevala de acest drept în cadrul unei proceduri de executare a creanţei… sau al unei cesiuni extrajudiciare». În opinia judecătorului spaniol, o astfel de situaţie «nu garantează o protecţie suficientă a intereselor consumatorilor»”, precizează consilierul Guvernatorului BNR.

Acelaşi judecător, a considerat că „o asemenea protecţie nu este asigurată nici de articolele 17 şi 540 din Codul de procedură civilă, care reglementează substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile pendinte, dat fiind că, printre altele, aceste dispoziţii nu menţionează dreptul debitorului de a-şi răscumpăra datoria prevăzut la art. 1535 din Codul Civil”.

Potrivit ziarului La Informacion: „CJUE a confirmat marţi practica comercială care constă în cedarea şi cumpărarea creditelor fară ca acel consumator să fie informat în prealabil, fără să-şi dea consimţământul în privinţa operaţiunii şi fără să i se ofere oportunitatea de răscumpărare a datoriilor”.

El Confidencial precizează că „CJUE a dat dreptate băncilor că pot să cedeze credite fără consimţământul clientului debitor”.

Pentru publicaţia Idealista „ţinând cont că Directiva se aplică numai clauzelor contractuale, adica acelora care sunt prevăzute expres în contract, neaplicându-se unor simple practici, Curtea Europeană nu poate să se pronunţe din lipsa de aplicare a normei directoare, care este Directivă”. După cum arată N. Salobral, jurnalistă EFE, „Curtea Europeană a validat, ieri, în sentinţa sa o asemenea practică (n.n. – cesiunea sau cumpararea creditelor), considerând că directiva europeană privind clauzele abuzive se aplică numai termenilor contractului şi clauzelor sale şi nu unor simple practici bancare”.

Toate detaliile pe :

www.opiniilebnr.ro.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ