Contractarea de împrumuturi de către persoane care prezintă risc de intrare în incapacitate de plată reprezintă o preocupare tot mai mare pentru BNR

0
477

Impunerea unei limite la gradul de îndatorare pe care îl poate înregistra un client atunci când contractează un credit bancar, fie de nevoi personale sau ipotecar, este una dintre modalităţile prin care Banca Naţională a României (BNR) poate stopa creşterea nesustenabilă a creditării.

Pentru BNR, dar şi pentru întregul sistem bancar, este importantă reducerea riscului de neperformanţă, care poate duce la apariţia unor pierderi semnificative în sectorul bancar, aşa cum am văzut în urmă cu zece ani. „Pragul maxim pentru gradul de îndatorare ar trebui să încorporeze posibile şocuri privind rata dobânzii, cursul de schimb şi venitul“, arată BNR în raportul asupra stabilităţii financiare.

În decembrie 2017, BNR anunţa că aproximativ 25% dintre debitorii bancari au un grad de îndatorare mai mare de 55% din venituri, nivel care indică un număr mare de debitori cu risc ridicat de intrare în „stare de neperformanţă”. Majorarea soldului creditului neguvernamental nu s-a oprit însă. Conform ultimelor date ale BNR, aferente lunii mai, valoarea împrumuturilor acordate sectorului privat au crescut cu 0,3% faţă de luna precedentă şi cu 6,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Soldul creditelor a ajuns la 239,1 miliarde lei, în ciuda creşterii dobânzilor interbancare din ultimele luni. Totuşi majorarea creditării nu va continua în acelaşi mod.

Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, spune:

„Ne aşteptăm la decelerarea dinamicii anuale a creditării de la 4,7% în 2017 până la 4% în 2018, 2,2% în 2019 şi 0,9% în 2020, într-un context caracterizat de maturitatea ciclului economic post-criză şi rebalansarea politicii economice interne“.

ROBOR la trei luni, dobânda interbancară luată în calcul la dobânda anuală efectivă a creditelor bancare, a ajuns la 3,15%, cea mai mare din ultimii patru ani. Mai mult, în urmă cu un an, nivelul ROBOR se afla la sub un punct procentual, în jur de 0,8%-0,9%, ceea ce înseamnă că rata lunară la un credit ipotecar luat prin Prima Casă sau la liber a crescut cu câteva sute de lei. Clienţii care au achiziţionat locuinţe prin programul Prima Casă sunt şi cei mai vulnerabili la majorarea dobânzilor, dat fiind că avansul dat la cumpărare a fost de doar 5% din valoarea locuinţei, avans pentru care cei mai mulţi au contractat şi un credit de nevoie personale. Și gradul de îndatorare este tot mai mare pentru debitori odată cu majorarea dobânzilor.

În acest context a reapărut informaţia că BNR se pregăteşte de limitarea gradului de îndatorare a debitorilor. Este important de remarcat că Banca Naţională este instituţia care decide nivelul dobânzii de politică monetară, în prezent la 2,5%, majorată ca urmare a creşterii inflaţiei. Cum rata inflaţiei a depăşit 5%, este posibil ca BNR să majoreze din nou dobânda de politică monetară, cu scopul de a limita creşterea preţurilor, ceea ce ar duce la un nou val de urcare pentru ROBOR. În prezent, analiştii consideră că ROBOR la trei luni poate urca până la 3,5%, un punct procentual peste nivelul dobânzii de politică monetară. „Creşterea ROBOR este o consecinţă naturală a ceea ce se întâmplă în România”, spune Iacu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

Limitarea gradului de îndatorare nu este o noutate printre preocupările Băncii Naţionale, ci intră în discuţii de mai bine de un an. Avansul semnificativ al creditării din ultimii ani, pe fondul unei euforii a consumului, este motivul pentru care oficialii iau în calcul limitarea cu scopul de a evita intrarea într-o nouă criză a creditelor neperformante. O soluţie pe care au aplicată şi statele din regiunea noastră, precum Ungaria, Polonia sau Slovacia. Recent, Banca Centrală a Cehiei a anunţat că va limita gradul de îndatorare. „Au loc analize şi discuţii şi avem in lucru o analiză a gradului de îndatorare a populaţiei”, spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, care arată şi că „scopul nu este de a limita creditarea, ci de a o orienta într-o direcţie sustenabilă”.

În scenariul analizat de BNR este prevăzut un prag de 45% pentru nivelul de îndatorare aferent creditelor ipotecare în monedă naţională şi de 30% pentru cele de consum. Este însă doar un scenariu de analiză, după cum a precizat guvernatorul BNR, care a precizat că „nu avem niciun gând să descurajăm creditarea.“ „Dar, într-adevăr, ne interesează o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente, sustenabilă şi insist pe acest cuvânt chiar dacă el este păsăresc, sustenabilă“, spune Mugur Isărescu.

Șeful BNR a arătat că în următoarele luni vor fi discuţii cu Asociaţia Română a Băncilor şi cu autorităţile române nebancare despre cum se poate avea o creditare care să fie un motor de creştere economică durabilă, în condiţiile în care creşterea economică de până acum a fost susţinută puternic prin stimuli fiscali, situaţie care nu poate continua.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ