Bancherii consideră că limitarea recuperării restanţelor la împrumuturi, la dublul sumei care a fost plătită băncilor şi ştergerea restului împrumutului, ar putea duce la indisciplină financiară

0
543

În 2016, băncile au vândut firmelor de recuperare credite neperformante de 725 milioane euro, echivalentul a 3,2 miliarde lei, ceea ce înseamnă în jur de 150.000 de credite, la o valoare medie a creditului de circa 5.000 de euro.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) consideră că limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate firmelor specializate, prin iertarea unei părţi din datoria debitorilor, ar putea induce un comportament de indisciplină financiară.

“Proiectul de lege ce are în vedere limitarea, prin lege, a valorii recuperabile de la un consumator în cazul în care a intervenit un transfer al drepturilor de creanţă ar putea anula raţiunea economică a investitorilor de a achiziţiona asemenea creanţe ale debitorilor cu dificultăţi de plată, acestea urmând să fie gestionate direct de către instituţiile de credit în cadrul unor procese îngreunate de volumele mari de credite neperformante acumulate la nivelul acestora, ceea ce este în contradicţie cu eforturile la nivel de politici europene (BCE, EBA, EcoFin)”, se arată în comunicatul ARB şi CPBR.

Potrivit acestuia, persoanele care au înregistrat restanţe şi le-au fost vândute creanţele către recuperatori nu trebuie iertate de restul datoriei, unii dintre împrumutaţi putând face uz de această iniţiativă legislativă, care ar putea încuraja şi alţi debitori să facă la fel.

“Considerăm că şi această iniţiativă prezintă serioase vicii de constituţionalitate, inclusiv din perspectiva intenţiei de aplicare la contractele în derulare prin prezumarea unei situaţii de impreviziune ope legis, ceea ce Curtea Constituţională a statuat deja că este vădit neconstituţional. Şi această măsură va conduce la restrângerea accesului la creditare şi creşterea costului creditelor noi, iar acumularea creditelor neperformante la nivelul instituţiilor de credit va reduce capacitatea acestora de a finanţa economia reală, cu toate consecinţele negative ce pot rezulta de aici asupra economiei şi a consumatorilor. Astfel, înăsprirea condiţiilor de creditare ar afecta în principal consumatorii cu venituri scăzute, adâncind diferenţele dintre categoriile sociale”, se mai spune în comunicat.

Senatul a discutat proiectul de modificare a OUG 50/2010 prin care se propune ca recuperatorii să nu poată pretinde mai mult de dublul preţului pe care l-au plătit băncilor când au cumpărat datoriile restante ale împrumutaţilor. Pentru a scăpa de creditele neperformante, băncile le vând recuperatorilor la pachet şi la 10% din valoare.

Proiectul, iniţiat anul trecut de 93 de deputaţi şi senatori, prevede că recuperatorii de creanţe, care au cumpărat de la băncile restanţele împrumutaţilor, nu pot cere acestora din urmă să plătească mai mult decât dublul pe care ei au plătit-o băncilor. Senatul a fost prima cameră sesizată, votul decisiv aparţinând Camerei Deputaţilor.

Concret, dacă recuperatorii au cumpărat la pachet creditele neperformante ale unei bănci (aşa cum se întâmplă frecvent) la un preţ care înseamnă 10% din valoarea reală a restanţelor, aceştia nu vor putea cere împrumutaţilor să plătească mai mult de 20% din sumele restante către bănci.

„Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent”, scrie în proiectul de act normativ, cu precizarea că prevederea va fi valabilă indiferente de instrumentul juridic utilizat pentru transferul creanţei. Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prezenta lege se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării sale în vigoare.

În nota de fundamentare a proiectului, iniţiatorii arată că recuperatorii “cumpără la sume derizorii drepturi de creanţă, demarând sau continuând măsuri agresive de executare silită împotriva consumatorilor, drenând de resurse patrimoniul acestora şi grevând fracţiuni importante din veniturile lor viitoare, care vor fi deturnate de la destinaţiile lor normale: întreţinerea familială, facturi la utilităţi, educaţia copiilor, îngrijirea sănătăţii, activităţile sportive şi culturale.

Acest domeniu impune o reglementare mai atentă, fiind vorba, în general, despre cazuri sociale, dar mai ales despre exploatarea situaţiei tragice a unor persoane care sunt pe cale de a fi evacuate din locuinţa de familie”, se arată în documentul citat.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ