Potrivit datelor Autorității Bancare Europene (ABE), analizate de Profit.ro, primele trei bănci din România au înregistrat un randament mediu al capitalurilor de peste 21% la jumătatea anului – cea mai ridicată profitabilitate, de trei ori peste media Uniunii Europene.
Rata creditelor neperformante a continuat să scadă, însă cu un ritm mai redus decât în anii anteriori. Randamentul capitalurilor a fost de 21,2%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de trimestrul I și cu 5,8 puncte față de jumătatea anului trecut. În topul clasamentului mai sunt băncile din Ungaria, cu un randament de aproape 18%, și Bulgaria, Lituania și Letonia, cu circa 13%.
De cealaltă parte, băncile din Grecia sunt pe pierdere, iar cele din Cipru au înregistrat un randament de 1,3% – în ambele țări sistemele bancare trecând prin mari probleme. Media UE a fost de 7,2%, nivel similar cu cel de la jumătatea anului trecut și în ușoară îmbunătățire față de primul trimestru din acest an (+0,4 pp).
Statistica UE se bazează pe cele mai importante 187 de bănci din țările membre. În cazul țărilor cu sisteme bancare mai mici, inclusiv în cel al României, au fost selectate cele mai mari trei bănci de importanță sistemică – Banca Transilvania, Banca Comercială Română și BRD Societe Generale. Dacă adăugăm și restul băncilor din piață, randamentul mediu al capitalurilor a fost de 15,7% la jumătatea anului, potrivit datelor BNR.
Întregul sistem bancar din România a făcut un profit consolidat de 3,6 miliarde de lei la jumătatea anului, în creștere cu o treime față de 2017.
Banca Transilvania a obținut un profit de 853 de milioane lei în primul semestru, mai mare cu două treimi decât cel din perioada similară a anului trecut.
BCR a obținut un rezultat net mai mult decât dublu față iunie 2017, la circa 700 de milioane de lei.
BRD a încheiat primele 6 luni din acest an cu un profit net de aproape 760 de milioane de lei, cu o treime peste rezultatul din aceeași perioadă a anului trecut.
Rezultatul băncilor din România este explicabil prin marja netă de dobândă ridicată – venituri din dobânzi din activele purtătoare de risc (credite, titluri de stat) minus dobânzile plătite pentru depozite -, care la un nivel de 3,4% era a doua din Europa după Ungaria (3,8%) și în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de finele anului trecut, în condițiile în care dobânzile la credite sau crescut substanțial mai mult decât cele la depozite.
În UE, media acestui indicator a fost de 1,4% în iunie. Rata creditelor neperformante aferentă băncilor din România a continuat să scadă, ajungând la 6% – o reducere de 0,3 pp față de trimestru 1 și de 2,9 pp față de jumătatea anului trecut (media pe întreg sistemul a fost de 5,7%, potrivit BNR). Indicatorul s-a redus notabil față de anii anteriori și a dus România dintre primele țări ca pondere a creditelor cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile pe locul 11 la jumătatea acestui an, în spatele Poloniei, Irlandei, Croației sau Ungariei.
Pe primele locuri cu cele mai rele portofolii de credite rămân băncile din Grecia și Cipru, cu o pondere de 45%, respectiv 34%.
Reducerea ratei creditelor neperformante a fost o prioritate pentru ABE și Banca Centrală Europeană în ultima perioadă, băncile fiind îndemnate să scoată din bilanțuri aceste împrumuturi. Ponderea neperformantelor n-a scăzut chiar rapid la nivel european, însă s-a mișcat în fiecare trimestru din ultimii doi ani și jumătate în jos, ajungând la 3,6% la jumătatea lui 2018. România a înregistrat una dintre cele mai ridicate ajustări a portofoliului de credite neperformante după 2015 din UE.
Însă piața din România este mică în comparație cu cea din țările din Vest, iar îngrijorarea cea mai mare a autorităților europene a fost asupra băncilor italiene, care cumulau neperformante de aproape 18% din portofoliu la finele lui 2015. Italienii au început să reducă mai agresiv portofoliile de împrumuturi în default abia din 2017 și doar la jumătatea acestui an au venit cu indicatorul la sub 10%.
Acoperirea cu provizioane a creditelor neperformante s-a redus treptat în cazul României în ultimele trei trimestre, ajungând de la aproape 69% la 62%, dar rămâne la un nivel ridicat în comparație cu majoritatea țărilor UE și considerabil peste media de 46%.
Solvabilitatea băncilor din România (rata totală a capitalului) s-a redus ușor în ultimele trimestre, de la peste 20% la 18,7%, fiind la media UE. Pragul minim reglementat este de 8%. Băncile din Spania și Portugalia au cel mai redus nivel al solvabilității – 15%.
Băncile din România au al doilea cel mai redus raport credite-depozite din UE (după Malta), cu 66 de lei credite acordate la fiecare 100 de lei în depozite, față de o medie de 116% la nivel european. Cele mai mari trei bănci din piața românească au mai multe resurse din depozite decât media sistemului, care arată o rată credite/depozite de 75% la jumătatea anului, potrivit datelor BNR.
Toate detaliile pe:
