Avocatul care a blocat concursul pentru INM/magistratură atacă doi avocați ”grei” din comisiile de interviu

0
127

Avocatul Ionel Stan, cel care a obținut în martie 2020 la CCR anularea articolului din Legea 303/2004 privind Regulamentul de admitere în magistratură, îi atacă pe cunoscuții avocați Valerian Cioclei și Andrei Zarafiu, cadre didactice, membri în comisiile de interviu la concursurile pentru INM/magistratură. Opinia avocatului Stan, trimisă către Clujust, a fost postată de acesta pe grupurile de avocați de pe Facebook, unde aceștia au reacționat virulent împotriva lui.

Textul este intitulat ”Despre cum avocații care apără persoanele corupte și cu probleme penale participă în comisiile de interviu prin intermediul cărora se selectează judecătorii și procurorii din România”

”Pentru a deveni judecător sau procuror în România, trebuie să participi și să promovezi un concurs care se organizează o dată sau de două ori pe an de către Consiliul Superioral Magistraturii, în baza Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Concursul pentru admiterea în magistratură se organizează pentru absolvenții facultăților de drept care au dobândit cel puțin 5 ani vechime în profesiile juridice, pentru ocuparea directă a posturilor de judecător și procuror scoase la concurs, iar concursul pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii se organizează pentru absolvenții facultăților de drept, fără îndeplinirea condiției vechimii în profesiile juridice. 

În cadrul acestor concursuri, candidații trebuie să promoveze probă scrisă juridică, iar ulterior, cei declarați admiși la proba juridică participă la proba interviului. 

În cadrul probei interviului, care este o probă subiectivă și lipsită de orice fel de transparență deoarece proba este eliminatorie, nu există criterii obiective de examinare iar candidații respinși nu cunosc motivele respingerii, între cei cinci membri ai comisiilor de examinare sunt prezenți și avocați. Precizez faptul că acești avocați sunt prezentați în cadrul acestor comisii de interviu drept cadre didactice universitare, dar această funcție nu le anulează calitatea de avocat nici anterior concursului, nici în timpul concursului și nici ulterior acestui concurs. 

Criteriile de examinare sunt pur subiective, de exemplu: „interpretarea unui text la prima vedere”, iar textul poate fi literar sau filosofic, fără nicio legătură obiectivă cu domeniul juridic sau cu profesia de magistrat; sau „înțelegerea realității sociale” fără a se oferi mai multe detalii. 

Conform legilor, o persoană nu poate fi în același timp atât avocat, înscris pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cât și membru în aceste comisii de interviu, pentru că în acest caz avocatul devine funcționar public în sensul Legii nr. 188/1999 a funcționarilor publici coroborată cu art. 175 al. (2) din Codul Penal, astfel încât acesta se află în situație de incompatibilitate/conflict de interese, încălcându-se astfel și Legea nr. 161/2003 a conflictului de interese: – „De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. 

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, dispune că funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centralăadministrația publică locală și autoritățile administrative autonome. Aceasta se exercită prin persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică și care poartă denumirea de funcționar public, potrivit art. 2 alin. (2) din aceeași lege. Iar, Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate publică din cadrul administrației publice centrale și numește membrii în aceste comisii de interviu, aceștia devenind astfel funcționari publici. 

De asemenea, art. 38 al. (1) din Legea nr. 51/1995 a profesiei de avocat interzice asimilarea avocatului funcționarului public, cu excepția unor cazuri stricte: – „În exercitarea profesiei, avocații sunt parteneri indispensabili ai justiției, ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarilor publici, cu excepția situațiilor în care atestă identitatea părților, a conținutului sau datei unui act”. 

Prin urmare, desemnarea și prezența avocaților în aceste comisii de interviu este ilegală și, de asemenea, este și imorală deoarece nu este normal să se creeze posibilitatea pentru avocați să acorde note viitorilor magistrați în cadrul acestor concursuri. Nota acordată de avocat poate să influențeze decisiv admiterea sau respingerea multor candidați. De exemplu, patru membri ai comisiei acordă note de promovare, respectiv 7,7,8,9 iar avocatul acordă nota 3, în concluzie nota finală este 6,80 iar candidatul este respins iar respingerea la proba interviului conduce la pierderea întregului concurs de admitere. De aici, se poate trage concluzia că admiterea sau respingerea multor candidați este lăsată la discreția unor avocați aflați și în stare de incompatibilitate sau conflict de interese. 

Am identificat două firme de avocatură, ai căror avocați parteneri au fost prezenți în aceste comisii de interviu în ultimii ani. Este vorba de Societatea Civilă Profesională de Avocați „Zamfirescu, Racoți, Vasile & Partners” și Societatea Civilă Profesională de Avocați „Micu, Zarafiu & Asociații”. Prima firmă de avocatură se laudă, aproape în fiecare an, că deține supremația în ceea ce privește soluționarea litigiilor din România. Prin urmare, acum avocații acestor firme acordă note viitorilor magistrați, iar în viitor, aceștia și colegii lor își vor susține dosarele clienților în fața acestor magistrați. 

Pe lângă acest fapt, domnii avocați apără și persoane care sunt inculpate și condamnate în dosare de mare corupție, printre clienții lor cei mai celebri numărându-se Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Sebastian Ghiță, Gabriel Popoviciu. Pe de o parte, în activitatea profesională domnii avocați vor să acorde cea mai bună asistență și reprezentare juridică clienților lor acuzați de fapte de corupție, iar, pe de cealaltă parte, fac parte din aceste comisii de interviu și urmăresc să fie selectați „cei mai buni” judecători și procurori din România. 

În concluzie: 

Este de necontestat faptul că dreptul la apărare printr-un avocat este recunoscut fiecărui om din această țară, conform Legilor și Constituției. Nu aceasta este problema care poate fi desprinsă din ceea ce este scris mai sus. 

Dar este ilegal și mai ales imoral ca avocații menționați mai sus, care în activitatea profesională privată asistă și reprezintă acei oameni (unii dintre aceștia fiind condamnați definitiv pentru corupție din postura de înalți funcționari publici, ceea ce face dovada ilegalității și a imoralității lor) să fie prezenți în aceste comisii de interviu și să facă astfel aprecieri subiective cu privire la moralitatea, etica și integritatea viitorilor judecători și procurori. 

Judecătorii și procurorii au obligația de a asigura supremația legii în această țară, cu respectarea principiilor integrității, imparțialității și obiectivității, așa cum prevede codul deontologic al magistraților. 

Prin urmare, aceste condiții subiective și lipsite de orice fel de transparență în care sunt selectați viitorii judecători și procurori din România, nu garantează că independența justiției și statul de drept vor fi astfel protejate și întărite. ”, a scris Stan.

Acesta a atașat articole de presă în care apar Valerian Cioclei și Andrei Zarafiu în legătură cu clienți celebri de-ai lor, precum Adrian Năstase sau Sebastian Ghiță. De asemenea, a atașat tabelul de mai jos, ca să fie clar la cine se referă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here