Acest lucru fragmentează eforturile de integrare şi conduce la o serie de efecte adverse, cum sunt reducerea avuţiei nete, adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale, creşterea migraţiei etc. ARB subliniază, în ultimul său raport anual:
“*Gradul intermedierii financiare în România este cel mai scăzut din rândul statelor din UE – 26,4%;
*Ponderea activelor bancare în PIB se află la 50%. Prin comparaţie, la nivelul UE, ponderea activelor sectorului bancar în PIB este de 255%, iar în zona euro – de 288%;
*România se confruntă cu o vulnerabilitate în piaţa muncii determinată de problema demografică, în condiţiile în care emigraţia a atins un nivel îngrijorător de 15% din populaţia ţării, respectiv 25% din populaţia activă.
Considerăm că este în interesul autorităţilor să adopte măsuri care conduc la reducerea intereselor dintre clasele sociale, pentru creşterea bunăstării economice, reducerea migraţiei şi creşterea demografiei”.
Comunitatea bancară se arată “profund îngrijorată” de consecinţele “preponderent negative”, atât asupra consumatorilor, cât şi asupra economiei, ce ar fi generate de potenţiala intrare în vigoare a celor trei proiecte de lege din domeniu care se află în stadiul de dezbatere în Camera Deputaţilor: plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit.
Toate cele trei iniţiative aparţin senatorului ALDE Daniel Cătălin Zamfir.
Legat de aceste proiecte legislative, reprezentanţii băncilor apreciază: “Potrivit KPMG, o potenţială reducere a creditării populaţiei este estimată a avea un impact semnificativ asupra consumului producţiei şi investiţiilor şi cu efecte asupra bugetului de stat. O reducere de 5% a creditării va avea un impact negativ asupra PIB de 1,8%. Efectele primare ale celor trei proiecte de lege sunt deja resimţite atât la nivelul aşteptărilor publicului, cât şi la nivelul percepţiei asupra sistemului bancar. Aceste proiecte de lege permit crearea unui spaţiu al aşteptărilor nerealiste. Toate aceste iniţiative vin cu costuri pentru industria bancară inclusiv de imagine şi, în mod paradoxal, se întâmplă în statul membru al UE unde intermedierea financiară ocupă nivelul cel mai redus, de 26,4%”.
În opinia surselor citate, promovarea acestor iniţiative, care, în instanţa a doua, produc o serie de efecte nedorite, intră în contradicţie cu demersurile de la nivelul UE pentru soluţionarea nivelelor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice.
ARB subliniază, în raportul său anual, că se au în vedere măsuri pentru creşterea eficienţei procedurilor de recuperare a creanţelor, prin existenţa unei proceduri de executare a garanţiilor extrajudiciare accelerate, şi se încurajează dezvoltarea pieţelor secundare ale creditelor neperformante.
Raportul băncilor evidenţiază: “În vederea eliminării impedimentelor pentru transferul creditelor către instituţii non-bancare – statelor membre li se va solicita să elimine orice restricţii existente în legislaţiile naţionale care împiedică transferurile împrumuturilor către instituţii non-bancare. Proiectele de lege care conduc la acumularea de credite neperformante vin în contradicţie cu recomandările de la nivel european şi cu angajamentele României în raport cu Fondul Monetar Internaţional”.
Comunitatea bancară mai subliniază că măsurile europene, inclusiv cele care urmează să se implementeze, permit băncilor reducerea expunerilor neperformante şi concentrarea pe activitatea de bază, de finanţare a consumatorilor şi companiilor.
Creşterea anuală prognozată a creditului neguvernamental este de 6,4% pentru 2018, conform strategiilor bancare, în condiţiile în care, în 2017, avansul creditului neguvernamental a fost de 5,6%, conform sursei citate. Aceasta arată că soldul creditului neguvernamental a revenit la 50 de miliarde de euro, nivel înregistrat la începutul crizei, în profida faptului că, între timp, au fost realizate rambursări totale, rambursări de principal, vânzarea creditelor neperformante integral provizionate etc..
“Structura creditării neguvernamentale pe segmente este împărţită astfel: 53% credite acordate populaţiei şi 47% companiilor”, arată lucrarea citată. Aceasta menţionează că, în 2018, s-a schimbat structura creditelor acordate mediului privat. Astfel, la finalul lunii martie, ponderea creditelor în lei reprezenta 63,8% din total credite, cel mai ridicat nivel de după 1996: “S-a înregistrat o creştere a creditelor noi acordate cu dobândă fixă, 27% din împrumuturile ipotecare şi 79% din creditele de consum acordate în intervalul ianuarie-martie 2018 fiind cu dobândă fixă. Prin comparaţie, doar 6% din creditele ipotecare acordate în perioada similară din 2017 au fost la dobânzi fixe”.
Rata creditelor neperformante a coborât de la pragul de alertă la pragul de semnal, evidenţiază ARB. Asociaţia subliniază că rata creditelor neperformante (NPL) a scăzut până la 5,71%, în iunie 2018, comparativ cu 8,32% în urmă cu un an. Gradul de acoperire cu provizioane al NPL se ridică la 57%.
Toate detaliile pe:
