Asociaţia Pieţelor Financiare respinge ferm acuzaţiile nefondate, fără argumente reale, sau bazate pe confuzii fundamentale, formulate de senatorul Daniel Zamfir  

0
346

 

Asociaţia Pieţelor Financiare (ACI România) respinge acuzaţiile făcute fără niciun temei de senatorul Daniel Zamfir în legătură cu stabilirea ratelor de dobândă şi a indicatorilor ROBOR pe piaţa monetară din România, arată un comunicat al asociaţiei.

Senatorul Zamfir a prezentat, cu privire la funcţionarea pieţelor financiare interbancare (monetară şi valutară), o înşiruire de acuzaţii nefondate, fără argumente reale, sau bazate pe confuzii fundamentale în ceea ce priveşte mecanismele de piaţă, arată comunicatul.

*Asemenea acuzaţii de „înţelegeri” între bănci neagă în esenţă principiile de funcţionare ale oricărei pieţe concurenţiale. Pieţele financiare din România sunt concurenţiale, funcţionale şi validează echilibrele macroeconomice principale ale ţării.

*Piaţa monetară şi piaţa valutară sunt fundamentale pentru funcţionarea economiei de piaţă, aşa cum este stipulat acest principiu în Constituţia României (Art. 135). Ele s-au format în timp, începând cu mijloul anilor ’90, după eforturi susţinute, şi au contribuit la acordarea calificativului de economie de piaţa funcţională pentru Romania, o precondiţie obligatorie pentru aderarea la Uniunea Europeană.

*Toate aceste realităţi sunt neglijate de dl. senator care consideră că rolul acestei pieţe este doar de a asigura o referinţă pentru creditele populaţiei. *Piaţa monetară, ca şi indicii de referinţă, au fost stabiliţi din 1995, pe când referinţa la creditele bancare pentru consumatori – care este un scop secundar şi neobligatoriu al acesteia – a fost stabilită ulterior prin OUG 50/2010 (când ROBOR la 3 luni Concurenţei sau BNR) sunt eventuale înţelegeri de tip cartelar care ridică preţul la vânzători, înţelegeri imposibil de realizat când participanţii la piaţă sunt şi vânzători şi cumpărători în acelaşi timp (cotează atât preţ de cumpărare cât şi de vânzare), având în vedere şi existenţa controalelor interne stricte din fiecare banca.

*Pe piaţa interbancară băncile sunt şi cumpărători şi vânzători, ceea ce accentuează gradul de concurenţă din piaţă şi face practic imposibilă cartelarea.

*Nu există un singur ROBOR, ci opt cotaţii ROBOR, pentru scadenţe – de la o zi la un an – foarte diferite în ceea ce priveşte elementele care le determină. Cele pe termen foarte scurt sunt influenţate în special de lichiditatea din piaţă. Lichiditatea este puternic influenţată de soldul contului Ministerului Finanţelor Publice.

*Cele pe termen mai lung sunt influenţate de aşteptările privind inflaţia şi implicit cu privire la eventualele modificări ale ratei de politică monetară ale BNR.

*Majoritatea tranzacţiilor au loc la scadenţe scurte tocmai pentru că sunt o expresie a nivelului de lichiditate variabil şi de aceea cotaţiile au o volatilitate mai ridicată, faţă de cele pe scadenţe mai lungi – mai stabile dar mai relevante în privinţa rolului lor de semnal şi reper, esenţiale şi pentru pieţele de produse de acoperire a riscului de dobândă.

*Cifra invocată de dl. senator ca fiind mai scăzută decât cotaţia ROBOR la 3 luni pentru ziua de 17 ianuarie (1,56%) reprezintă media tranzacţiilor pe termen scurt (până la o săptămână) care sunt cele mai frecvente.

Deci nu este vorba de funcţionarea pieţei pentru dobânzile la scadenţa la trei luni, sau de o posibilă manipulare, ci de o comparaţie nerelevantă. Propunerea dlui senator ca referinţă pentru credite să se facă la aceste reper nu are legătură cu funcţionarea pieţei sau cu o posibilă manipulare. O eventuală modificare a referinţei aplicabile creditelor acordate consumatorilor ar putea fi adoptată după o discuţie cu toţi factorii implicaţi şi o analiză atentă a tuturor consecinţelor, urmată de o decizie legislativă. Acest demers nu ar avea nicio legătură în fapt cu mecanismul de stabilire şi publicare a cotaţiilor ROBOR.

Media ponderată a tranzacţiilor, publicată pe site-ul BNR şi invocată în discuţiile recente, este bazată în proporţie covârşitoare pe tranzacţiile pe termen de cel mult o săptămână. Au fost cazuri – inclusiv recente (de exemplu în iunie şi octombrie 2018) când ROBOR la o zi a avut o valoare mai mare decât cele la 3 luni şi 6 luni – ex. la data de 25 iunie 2018 ROBOR overnight (o zi) a fost 3,48%, cel la 3 luni 3,13% şi cel la 6 luni 3,20 %.

În consecinţă, au fost zile când media ponderată menţionată mai sus, a fost mai mare decât ROBOR la 3 luni (pe 22 iunie18, media ponderată a fost 3,30% şi ROBOR 3 luni a fost 3,09%.). Dobânda medie din data de 17 ianuarie, evocată în aceste zile, a fost într-o zi cu lichiditate excesivă datorită cel mai probabil plăţilor efectuate de Ministerul Finanţelor Publice şi nu reprezintă, după cum se vede, o regulă. Într-o zi cu lichiditate deficitară, media tranzacţiilor este mai mare decât dobânda ROBOR la 3 luni. O analiză mai atenta a cifrelor ar fi scos în evidenţă faptul că există o evoluţie volatilă a dobânzilor pe termen scurt. Oricum cifrele reprezentate arată funcţionarea normală a pieţei şi nu sunt probe care să susţină manipulări ale ratelor de dobândă. Prezentarea acestor cifre ca ”dovezi de manipulare” nu arată decât o neînţelegere a mecanismelor acestei pieţe.

Evocarea momentului din octombrie 2008 nu are nici o relevanţă pentru situaţia de acum şi cea din ultimii ani. În octombrie 2008, din cauza unui context particular pe piaţa valutară, dobânzile pe piaţa interbancară au depăşit cu mult limita superioară a culoarului de variaţie stabilit de BNR, inclusiv dobânda pentru facilitatea garantată de creditare (Lombard) pusă la dispoziţia băncilor comerciale.

Situaţia respectivă se poate caracteriza ca un market failure, un caz tipic în care mecanismul de accesare a împrumuturilor la dobânda de facilitate de credit nu a mai funcţionat, BNR fiind nevoită să intervină administrativ. Faptul că acest episod a fost o situaţie de nefuncţionare a pieţei şi nu o manipulare a pieţei a fost stabilit şi de investigaţia Consiliului Concurenţei, care a comunicat oficial faptul că nu a confirmat nici o suspiciune în această privinţă prin Comunicatul făcut public din aprilie 2013.

În consecinţă, ACI România cere cu fermitate ca orice discuţie legată de piaţa interbancară să se bazeze pe informaţii exacte, să ţină cont de respectarea principiilor pieţei libere, iar orice eventuală acuzaţie să fie probată.

Subminarea fundamentelor pieţelor funcţionale nu face decât să îngreuneze găsirea echilibrelor pe pieţele valutare şi bancare cu efecte nefaste asupra economiei româneşti. ACI România – Asociaţia Pieţelor Financiare stă la dispoziţie pentru orice clarificare în privinţa funcţionării pieţei şi regretă faptul că în discursul public dl. senator Zamfir a prezentat complet eronat modul de funcţionare al pieţei financiare interbancare.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here