“Obiectivul principal al proiectului de act normativ constă în armonizarea actualelor prevederi ale Normei nr. 1/2015 cu prevederile OUG nr. 114/2018 în vederea creării cadrului legal de încetare a plăţii contribuţiei la un fond de pensii administrat privat”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Norma pentru modificarea şi completarea Normei nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat a fost deja modificată de Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, astfel încât acestea să reglementeze modalitatea prin care actualii contribuabili la Pilonul II de pensii private obligatorii să poată solicita încetarea plăţilor.
Dintre elementele esenţiale cuprinse în cererea-cadru sunt :
*denumirea angajatorului, cu tot cu Codul Unic de identificare,
*denumirea casei de pensii la care este înregistrat participantul.
Acestei cereri i se anexează copia actului de identitate valabil la data depunerii cererii şi o declaraţie pe proprie răspundere a participantului la Pilonul II, prin care recunoaşte că a cerut încetarea plăţii contribuţiei individuale la fondul de pensii administrat privat, „în conformitate cu prevederile art. 81 pct. 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018”.
Mai mult de 7 milioane de persoane cotizează la unul dintre cele 7 fonduri de pensii prezente pe piaţă. Dintre aceştia, peste 5,8 milioane de români au posibilitatea să-şi transfere în sistemul public de pensii contribuţiile de la Pilonul II, conform prevederilor Ordonanţei privind „taxa pe lăcomie” care prevede că încetarea plăţii contribuţiei poate interveni după minimum 5 ani de cotizare.
“În contextul în care o mare parte a participanţilor din Pilonul ll care au o vechime mai mare de 5 ani a fost repartizată aleatoriu, aceştia neexercitându-şi dreptul de a opta pentru un anume administrator, considerăm că în lipsa unor modalităţi exprese de promovare publică a opţiunii de retragere, motivaţia lor pentru a realiza orice act de voinţă privitor la calitatea de participant în cadrul Pilonului II va rămâne redusă, inclusiv pentru retragerea din acest sistem, în special datorită faptului că nu vor putea încasa contravaloarea în bani a activului individual net.”, susţine ASF.
Din datele ASF reiese că aceşti 5,8 milioane de cotizanţi au în conturi mai mult de 46,04 miliarde lei, adică peste 95% din activele nete ale întregului sistem de pensii private, potrivit unei analize de impact realizată de ASF şi obţinută de HotNews.ro.
Pericolul major identificat în analiza ASF priveşte administratorii care gestionează banii din Pilonul II, care vor fi obligaţi să aducă 3,55 miliarde lei la capitalul social în acest an, din care 1,6 miliarde lei până la 30 iunie 2019, existând riscul să iasă din piaţă şi să creeze un val de efecte negative.
În analiza sa, ASF a luat în calcul trei scenarii privind posibila retragere a participanţilor la Pilonul II, estimând şi pierderile pe care le-ar suferi aceştia.
1.în cazul în care s-ar retrage doar 1% din participanţii eligibili (58.528 contribuabili) administratorii vor avea pierderi nete de 43,4 milioane lei în 2019 şi vor reveni pe profit net de 4,9 milioane lei abia în 2021.
2.dacă s-ar retrage 5% din participanţii eligibili (292.643 persoane) pierderile nete vor fi de 46,5 milioane lei în 2019, administratorii putând reveni pe profit net de 22.1 milioane lei abia în 2022.
3.dacă s-ar retrage 10% din participanţii eligibili (585.286) administratorii vor avea pierderi nete de 50,4 milioane lei în 2019 şi vor reveni pe profit net de 12,06 milioane lei abia în 2022.