Anul viitor inflaţia va continua să crească. Cum este influenţată evoluţia indicelui Robor

0
974
Grafic financiar

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator determină, în timp, un avans al ratelor la credite în lei.

După intervenţia REPO (tranzactie financiara intre doi brokeri care vizeaza un imprumut pe termen scurt caracterizat de o garantie, si de obligatia de rascumparare ) a Băncii Naţionale, de pe 3 octombrie, cu suma oferită şi adjudecată de 9,3555 miliarde de lei, când indicele Robor sărise, la trei luni, de la 1,71 la 1,80, indicele a scăzut cu un basis point, la 1,79. Apoi, a coborât şi a stat la 1,78 în următoarele două zile, 5-6 octombrie.

S-a apreciat iar la 1,79, pe 9 octombrie şi a staţionat pe 1,78 (10 – 11 octombrie). Pe 10 octombrie, BNR a intervenit cu o nouă operaţiune REPO, cu 4,1324 miliarde de lei. Ambele operaţiuni REPO au fost, desigur, la dobânda de referinţă a pieţei, 1,75%. Pe 12-13 octombrie, a reînceput însă aprecierea indicelui Robor, la 1,82, respectiv 1,84 şi a rămas pe acelaşi palier de staţionare patru şedinţe consecutive.

Banca Naţională a României arată că indicatorul Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei, a revenit în urcare, luni, 23 octombrie, majorându-se la 1,85%.

Aceste evoluţii au o anume semnificaţie? Sunt motive de ingrijorare?

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru,spune:  „Putem să vorbim despre tendinţa de creştere a Robor din ultimele săptămâni. Dar să vorbim despre faptul că Robor a crescut la 3 luni, cu 4 basis points faţă de ieri mi se pare că nu are sens. Mişcări de 4 basis points, ce înseamnă 0,04%, mi se par absolut nesemnificative”.

Dar putem să discutăm într-adevăr despre tendinţă, a explicat Dumitru, „că am venit de la sub 1% şi suntem în jur de 1,75”. Totuşi, în pofida noii intervenţii REPO a BNR pe piaţa monetară, aprecierea Robor continuă. Ce se întâmplă?

„Nu are absolut nici un sens să vorbim că de ieri până azi indicele Robor a crescut cu nu-ştiu-câte basis points. Nu are nici o semnificaţie. Şi în interiorul unei zile sunt fluctuaţii, în funcţie de cererea şi oferta existente în piaţa monetară”, spune expertul.

Anormal a fost că am avut un Robor foarte scăzut, „explicat cumva parţial de faptul că am avut o inflaţie negativă pentru destul timp”, spune Ionuţ Dumitru. Dar astăzi „inflaţia creşte şi tendinţa e de creştere, ceea ce, inevitabil, va duce la creşterea indicelui Robor. Că în acelaşi timp au mai fost nişte factori conjuncturali, ce au precipitat creşterea e adevărat”, a declarat Dumitru.

Care au fost aceşti factori conjuncturali? Plăţile de taxe la buget reprezintă un factor. Apoi, Guvernul a cerut companiilor de stat să plătească un superdividend destul de mare, ce a extras lichiditatea din piaţă. În al treilea rând, Finanţele, pe perioada verii, au continuat să emită lunar – o sumă relativ constantă de la lună la lună – titluri de stat.

Emisia a fost făcută pe fondul existenţei unor maturităţi destul de mici. Adică, au ajuns la maturitate titluri de stat în sumă relativ mică – un miliard–două miliarde de lei. Finanţele au emis titluri de 3-4 miliarde de lei lunar.

„Şi aceasta a extras din lichiditatea de pe piaţă cam două miliarde de lei lunar”, spune expertul. Ministerul de Finanţe este însă constant pe piaţă, pentru a-şi finanţa necesarul. Nu aceasta e problema, susţine Ionuţ Dumitru. Mai sunt fluctuaţii de lichiditate şi pentru că, lunar, ajung la maturitate nişte titluri, care pot fi în număr mai mare sau mai mic.

„Evident, aceasta influenţează şi lichiditatea de pe piaţa monetară. Acum, a fost o suprapunere de mai mulţi factori, pe lângă cei fundamentali. Robor începuse să crească de o perioadă, dar nu atât de repede”, arată Dumitru.

În ultimele zile, spune preşedintele Consiliului Fiscal, „avem o stabilizare a Robor în jurul dobânzii de politică monetară – 1,75%. Acum, nu facem farmacie”. Era de anticipat, după decizia BNR de săptămâna trecută, pentru că Banca Centrală a redus coridorul dintre dobânda la facilitatea de depozit şi dobânda la cea de credit şi a spus că va injecta lichiditate la dobânda de politică monetară de 1,75, explică expertul.

Dar care e semnificaţia revenirii băncii centrale cu o nouă operaţiune REPO? „În momentul de faţă, BNR injectează săptămânal lichiditate la 1,75%. Este un lucru absolut normal. Acesta e rolul dobânzii de politică monetară. BNR injectează sau absoarbe lichiditate, în funcţie de deficitul sau surplusul de lichiditate din piaţă”, arată Ionuţ Dumitru.

Am avut un indice Robor sub 1% mult timp pentru că „lichiditatea a «băltit» în piaţa monetară şi n-a fost sterilizată. BNR nu a făcut sterilizări la 1,75, care ar fi fost operaţiuni inverse (n.n. – reverse REPO) celor pe care le vedem astăzi. Azi, Banca Centrală face REPO ca să injecteze lichiditate”, subliniază Dumitru.

Totuşi, nu e prea mare coincidenţa? Este vorba exact despre zilele când în PSD şi Guvern au avut loc seisme majore. Expertul infirmă vreo legătură: „Încă o dată: că Robor la 3 luni a crescut azi de la 1,78 la 1,82 nu are nici o relevanţă, nici o semnificaţie. Nu m-aş uita la fluctuaţii atât de mici, pe termen foarte scurt”.

La câte basis points trebuie totuşi să începem să ne punem probleme? „Nu are relevanţă o modificare atât de mică. Sunt maturităţi la care dobânzile au scăzut de ieri până azi (n.n. – 12– 13 octombrie). Ar fi absolut eronat să tragem concluzia că s-a întâmplat ceva pozitiv. Sau negativ”, subliniază preşedintele Consiliului Fiscal.

Dar care sunt factorii pe care se bazează evoluţia Robor? „Aceştia sunt în primul rând legaţi de inflaţie”, atrage atenţia Ionuţ Dumitru, explicând că „inflaţia creşte foarte repede şi acesta e motivul principal pentru care cresc dobânzile. La nivelul lunii septembrie, inflaţia a crescut la 1,8%. Avem o rată lunară de 0,5%, destul de mare faţă de luna anterioară. Acesta este un factor fundamental pentru dobânzi”.

Atunci, cum vor evolua lucrurile până la finalul anului? „Avem“, spune Dumitru, „o aşteptare de inflaţie la finalul anului de 2,4%, ce deja pare destul de optimistă. E posibil să fie mai mult. Anul viitor, în primul trimestru, estimăm peste 3,5%, poate chiar peste 4%, la un moment dat, la mijlocul anului”.

„În condiţiile acestea”, se întreabă retoric expertul, „putem discuta despre Robor sub 1%, cum era până relativ recent? Sub nici o formă. Şi atunci de ce ne mai mirăm că Robor a crescut?”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here