Modificarea codurilor penale pune România pe o traiectorie descendentă din punct de vedere social şi economic, atrag atenția antreprenori și manageri români, americani și germani.
Oamenii de afaceri români, americani şi germani se arată extrem de îngrijoraţi de „asaltul asupra statului de drept”, precizând că iniţiativele legislative controversate pun România pe o traiectorie descendentă din punct de vedere social şi economic, scăzând apetitul pentru investiţii, crescând costurile pentru împrumuturi şi periclitând stabilitatea macroeconomică.
„Comunitatea de afaceri reprezentată de AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în România), AHK (Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană), Confederaţia Patronală Concordia şi RBL (Romanian Business Leaders), este extrem de îngrijorată de asaltul asupra statului de drept, prin multiplele iniţiative legislative de modificare a numeroase legi din diverse domenii, inclusiv a codurilor penale, ce pun România pe o traiectorie descendentă din punct de vedere social şi economic”, arată cele trei organizaţii de oameni de afaceri într-o declaraţie comună.
„Motivarea acestor iniţiative legislative este fără o logică fundamentată din punct de vedere economic şi social, acestea fiind totodată în mod evident partizane. Exemple precum cel privind anularea obligaţiilor de respectare a guvernanţei corporative de către companiile de stat, lasă loc pentru abuzuri, politizarea managementului şi lipsa de responsabilitate cu privire la folosirea fondurilor publice”, susţin ei. Oamenii de afaceri spun că „asistăm în ultimele 18 luni la o mobilizare fără precedent a decidenţilor în jurul unor teme periferice din punct de vedere al urgenţei şi importanţei pentru România şi români, în timp ce priorităţi naţionale, precum educaţia, sănătatea, infrastructura, nu au depăşit stadiul de «strategii de sertar»”.
Potrivit lor, deşi aceste initiative sunt argumentate la nivel declarativ prin grija faţă de cetăţean, de fapt, acestea adâncesc nesiguranţa cetăţenilor şi neîncrederea mediului privat. „Insistenţa în direcţia modificărilor legislaţiei penale, în pofida valului de reacţii din partea societăţii şi a avertismentelor partenerilor internaţionali, crează un climat de neîncredere care afectează obiectivele asumate ale României: să fie un partener de încredere al NATO şi UE, să adere la OECD şi să creeze bunăstare cetăţenilor săi”, mai arată oamenii de afaceri.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a subliniat, la rândul său, că modificările Codului penal creează un dezavantaj major mediului de afaceri prin dezincriminarea neglijenţei în serviciu.
“Legiferarea modificărilor aduse Codului penal şi dezincriminarea neglijenţei în serviciu poate aduce prejudicii majore mediului de afaceri ţinând cont că statul este cel mai mare contractor în economie. Nu înţelegem de ce definirea abuzului în serviciu face referire doar la obţinerea de foloase pentru un funcţionar public pentru sine şi pentru rude de până la gradul doi. Problema noastră cea mai importantă nu este neapărat obţinerea unui folos, ci pur şi simplu crearea unui dezavantaj. Pentru că abuzul în serviciu poate însemna crearea unui dezavantaj pentru un operator economic. În moment în care un funcţionar public nu oferă o informaţie publică sau refuză semnarea unui contract, sau angajaţi ai ANAF decid blocarea contului unei companii, se creează un impact negativ asupra mediului economic”, a precizat Florin Jianu.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a subliniat că operatorul respectiv, din necunoaştere sau reaua voinţă a unui funcţionar public, poate ajunge într-o situaţie de faliment care afectează salariaţii săi şi membrii familiei. Acesta apreciază că funcţiile pe care le are statul, în special cele de control, pot fi grav distorsionate prin redefinirea abuzului în serviciu, ”într-un sens sau în altul, prin crearea de avantaje sau de dezavantaje”.
Asociaţiile transmit că aceste măsuri şi modul în care ele sunt adoptate în mod unilateral erodează credibilitatea României, scad apetitul pentru investiţii, cresc costurile pentru împrumuturile din sectoarele public şi privat şi nu în ultimul rând periclitează stabilitatea macroeconomică obţinută cu mult efort.
„Este nedemn ca în anul Centenarului său priorităţile agendei publice şi legislative ale României să fie dominate de subiecte care pun în pericol prezentul şi viitorul său şi al românilor”, conchid asociaţiile, reprezentate de AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în România), AHK (Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană), Confederaţia Patronală Concordia şi RBL (Romanian Business Leaders).
