ANAF nu a transmis şi numele băncii la care a fost încheiată inspecţia fiscală.
Oficialii ANAF au precizat: “Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a inclus în programul de activitate din anul 2016 şi inspecţii fiscale parţiale la societăţi din sistemul bancar, dintre care una a fost finalizată, celelalte fiind în curs de desfăşurare. Organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au stabilit în sarcina contribuabilului la care controlul a fost finalizat sume suplimentare în valoare totală de aproximativ 9 milioane de euro”.
ANAF a iniţiat controale în rândul băncilor, identificând nereguli care au consecinţe grave.
Ionuţ Mişa, in perioada când ocupa funcţia de director general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, a spus că un exemplu în acest sens este vânzarea pachetelor de credite de către instituţiile bancare. În octombrie 2016 a explicat:
“Băncile constituie portofolii de credite, în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi care se ocupă să recupereze sumele neachitate în anii următori vânzării. Există situaţii în care au fost vândute şi performante, aceste active fiind puse în acelaşi pachet cu neperformantele. Este indiscutabil că băncile au un interes pentru care vând împrumuturi fără restanţe. Este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în acele pachete de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente.
Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi identificate ca acţionari alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari – băncile.
Există astfel de practici, dar accesul la informaţii este dificil şi este foarte greu să se ajungă la ele.
Poate acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să fie posibilă demonstrarea acestor practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia – a patra verigă.
Au fost vândute pachete de credite de 100 de milioane de euro cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, ceea ce înseamnă că băncile şi-au diminuat profitul”.
Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), a dat asigurări că împrumuturile performante nu pot fi vândute, în condiţiile în care clienţii s-au plâns în mod continuu că li s-au vândut creditele, la câteva zile după contractarea acestora.
Dacă ANAF constată că o persoană juridică (indiferent dacă face sau nu parte din sistemul bancar) nu a declarat că societatea cu care colaborează îi este afiliată şi se constată că a vândut, de fapt, unui afiliat, atunci va fi întocmit un dosar al preţurilor de transfer şi tranzacţia va fi retractată, respectiv recalificată la preţul pieţei, fiind stabilit un impozit mai mare la plată sau diminuându-se pierderea.
Dacă operaţiunea respectivă încalcă o normă legală care are consecinţe penale, dacă se demonstrează că a urmărit să se sustragă de la plata taxelor la buget şi se constată că a urmărit să facă evaziune, atunci trebuie sesizat Parchetul.
Potrivit informaţiilor existente, în perioada 2011-2015, din 46 de bănci, doar 19 au plătit impozit pe profit, în unii din aceşti ani, iar celelalte bănci nu au plătit niciodată nimic.
Încă din 2016, ANAF îşi pregătea inspectorii la Institutul Bancar Român, dorind ca aceştia să fie specializaţi în domeniul bancar şi să fie cât mai aplicaţi în controalele pe care le desfăşoară.
