Inteligența artificială a devenit pentru o parte dintre angajați primul punct de sprijin atunci când nu știu cum să rezolve o sarcină. Potrivit studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, 22% dintre respondenți spun că întreabă mai întâi un asistent AI, înainte să apeleze la un coleg sau la managerul direct, variante indicate de câte 16% dintre participanți.
Pe locul al doilea se află resursele interne ale organizației, menționate de 19% dintre angajați. Căutarea pe internet este indicată tot de 16% dintre respondenți, iar numai 9% încearcă mai întâi să găsească singuri soluția, prin încercare și eroare.
Datele arată că instrumentele AI sunt folosite pentru accesul rapid la informații și pentru simplificarea activității, fără a elimina automat colaborarea dintre colegi sau rolul managerilor. Interacțiunile profesionale se pot concentra însă mai mult pe situațiile complexe, în timp ce întrebările de rutină sunt rezolvate cu ajutorul tehnologiei. În acest proces, organizațiile trebuie să stabilească atunci când răspunsurile generate de AI necesită verificare și când experiența unui coleg rămâne esențială.
Pentru angajații care utilizează AI la serviciu, principalul avantaj este reducerea sarcinilor repetitive și plictisitoare, indicată de 39% dintre respondenți. Tot 39% consideră că folosirea acestor instrumente le oferă un avantaj față de alți profesioniști din domeniu, iar 31% spun că AI este necesară pentru a nu rămâne în urmă.
Utilizarea tehnologiei ridică însă întrebări despre formarea angajaților aflați la început de carieră. Sarcinile de rutină sunt adesea primele prin care juniorii învață procesele interne, standardele de lucru și modul de gestionare a situațiilor mai dificile.
În rândul angajaților care pot evalua impactul AI asupra pieței muncii, 36% cred că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu cel mult doi ani de experiență vor scădea cel mai mult. Alți 30% consideră că toate nivelurile profesionale vor fi afectate în mod egal. Dintre respondenții cu cel puțin trei ani de experiență, 15% observă că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI pentru sarcini simple. Tot 15% spun că juniorii devin mai repede productivi cu ajutorul tehnologiei, iar 13% observă că aceștia apelează mai rar la colegii seniori și preferă să întrebe direct AI-ul.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, avertizează că reducerea posturilor de început de carieră poate avea efecte pe termen lung. „Tentația de a reduce aceste posturi pentru a economisi pe termen scurt este cât se poate de reală. Numai că juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani. Dacă firmele renunță la această treaptă de intrare în profesie, nu vor mai avea oameni pregătiți să preia proiectele complexe. Este o decizie de business cu efecte pe termen lung care ar fi bine să fie luată pe baza datelor din piață”, afirmă aceasta.
În pofida utilizării tot mai frecvente a AI, majoritatea angajaților nu anticipează schimbări majore ale propriului rol în următorii trei până la cinci ani. Un procent de 32% consideră că munca lor nu va fi afectată deloc, iar 26% cred că tehnologia va prelua doar sarcini minore. În schimb, 23% se așteaptă ca o parte importantă a atribuțiilor să se schimbe, în timp ce 11% cred că rolul lor ar putea deveni rar sau ar putea dispărea.
Nivelul mediu de îngrijorare privind impactul AI este de 4 pe o scală de la 1 la 7, iar 28% dintre angajați indică un nivel ridicat de îngrijorare, cu scoruri de 6 sau 7. Percepțiile diferă în funcție de experiența cu tehnologia: 38% dintre cei care folosesc AI se așteaptă ca activitatea lor să se schimbe moderat sau semnificativ, față de 21% dintre cei care nu au utilizat astfel de instrumente.
În ceea ce privește competențele considerate importante pentru viitor, 21% dintre respondenți indică gândirea critică și verificarea muncii realizate de AI. Adaptabilitatea și învățarea continuă sunt menționate de 20%, iar specializarea practică și abilitățile umane, precum empatia, negocierea și leadershipul, de câte 19%. Folosirea eficientă a instrumentelor AI este considerată cea mai valoroasă competență de 15% dintre angajați.
Studiul „AI Adoption Report România 2026” a fost realizat de MKOR în două valuri de cercetare, în mai și august 2026, pe un eșantion de 1.000 de utilizatori de internet din România, cu vârste între 18 și 65 de ani. Datele au fost colectate printr-un sondaj online, în Panelul MKOR, iar eșantionul a fost stratificat și ponderat statistic. Nivelul de încredere este de 95%, marja de eroare pentru întregul eșantion fiind de ±3,1%, iar pentru întrebările adresate angajaților, între ±3,9% și ±5,4%.










































