Administratorii fondurilor private de pensii: amânarea majorării contribuţiei la pensia privată este regretabilă şi îi face pe români şi mai dependenţi de sistemul public

Milioane de români sunt obligaţi de nouă ani să con­tribuie la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II), însă nici în momentul actual nu există o lege în vigoare care să stabilească modul în care vor primi pensiile la bătrâneţe. Inexistenţa unei astfel de legi nu face altceva decât să trezească suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea unui astfel de sistem celor peste 6,8 milioane de români care au strâns în conturile de pensii active (contribuţii plus profit)  în valoare de 31,5 miliarde de lei, echivalentul a aproape 7 miliarde de euro

Un proiect de lege privind modul de pla­tă a pensiilor private obligatorii a fost ela­borat în 2011, însă nu a constituit o prioritate pen­tru guvernele care s-au perindat de-a lun­gul timpului, în contexul în care primii bani de pensie vor fi plătiţi abia după 2025. În prezent proiectul de lege se află în cir­cui­tul de avizare interministerială, acest pro­ces fiind reluat odată cu fiecare schim­bare de mi­nistru la Finanţe, Muncă sau Justiţie.

„Inexistenţa legii de plată afectează în pri­mul rând încrederea participanţilor în fondurile private de pensii. Printre cele mai dese întrebări pe care le primim de la par­ticipanţii noştri sunt cele legate de cum vor primi aceşti bani atunci când se vor pensiona. Şi aceste întrebări riscă să rămână la nivel retoric în lipsa legii. Însă explicaţia pentru care acest proiect de lege nu a fost tratat cu prioritate ţine de faptul că sistemul privat de pensii se află încă în etapa de acumulare. Cu toate acestea, cu cât avem legea în vigoare mai repede, cu atât mai bine“, a declarat Raluca Ţintoiu, preşe­din­te­le Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi CEO al NN Pensii.

Decizia de menţinere a contribuţiei pentru pensiile private obligatorii (Pilonul II) la nivelul de anul trecut, respectiv 5,1%, este regretabilă şi nu face altceva decât să crească depen­denţa viitorilor pensionari de sistemul public de pensii, spun administratorii locali ai fondurilor de pensii.

Potrivit Legii 411/2004, prin creşteri succesive de 0,5 puncte procentuale con­tribuţia la fondurile de pensii private obligatorii ar fi trebuit să ajungă la 6% încă de la începutul lui 2016. Majorarea contribuţiei a fost însă amânată sau realizată parţial de mai multe ori din cauza deficitului siste­mului public de pensii. Pe lângă amânarea creşterii contribuţiei, gu­vernanţi din ultimii ani au amânat şi reali­zarea legii care stabileşte modul în care vor fi plătite pensiile, astfel că salariaţii contribuie fără să ştie dacă şi cum le vor fi înapoiaţi banii.

„Întârzierea acestui grafic este re­gre­tabilă şi va fi reflectată de va­loarea mai mică a activelor acu­mulate de către participanţi în conturile indi­vi­duale. Astfel, con­tribuţia pensiilor pri­vate la veniturile obţinute la pen­sio­nare va fi mai mică, ceea ce va face viitor pensionari mai dependenţi de pen­siile publice”, explică Radu Cră­ciun, director general al BCR Pensii.

În medie un român a strâns circa 6.000 de lei în contul de pensie, o sumă insuficientă pentru  asigurarea unui venit decent la bătrâneţe.

„În lipsa majorării contribuţiei virate la Pilonul II de pensii viitorii pen­sionari vor avea de pierdut nu doar sumele care nu vor fi virate în con­turile lor, ci şi randamentelor pentru res­pectivele contribuţii, care s-ar adaugă în conturile lor”, precizează Ra­luca Ţintoiu, preşedinte al asocia­ţiei pensiilor private APAPR şi director general al NN Pensii.

În perioada mai 2008 – decembrie 2016 fondurile de pensii au înregistrat un randament mediu anualizat de 9,32%, ceea ce echivalează unui câştig net (fară comisioane) de 5,44 miliarde de lei. Fondurile de pensii private din România se poziţionează pe primul loc în Europa la capitolul performanţă, po­trivit unui studiu realizat de Better Finance, federaţia asociaţiilor de con­su­matori de produse financiare.

Ultimii doi ani au fost însă dificili pen­tru fondurile de pensii, care au avut de suferit ca urmare a scăderii randa­men­telor investiţiilor.

În plus, oferta pen­tru investiţii pe plan local este destul de restrânsă, în condiţiile în care bursa de la Bucureşti nu reuşeşte să con­vingă mai multe companii să se listeze.

Primele valuri mai numeroase de participanţi la Pilonul II care se vor pensiona vor veni în 2025, adică persoane care aveau 45 de ani, vârsta maximă pentru intrare în sistem la momentul demarării acestuia. Pe lângă pensia privata obligatorie, românii au posibilitatea de a-şi deschide şi un cont de pensie facultativă. Doar 400.000 de români au optat însă pentru această formă de economisire.