Accelerarea reformelor din Republica Moldova pune presiune pe capacitatea administrativă a Comisiei Europene, care își redistribuie resursele către statele candidate ce avansează cel mai rapid în procesul de aderare. Chișinăul urmărește să încheie negocierile cu Uniunea Europeană până la începutul anului 2028, într-un moment în care parcursul său este încă legat politic de cel al Ucrainei.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a transmis că progresele realizate de Republica Moldova în domeniul reformelor europene încep să producă rezultate. Declarația a fost făcută după o discuție cu noul prim-ministru moldovean, Vasile Tofan, în cadrul căreia au fost analizate etapele următoare ale procesului de aderare.
Decizia Bruxellesului de a-și adapta alocarea resurselor reflectă nevoia de a urmări și evalua mai intens reformele din statele candidate care înregistrează evoluții rapide. Pentru Republica Moldova, acest lucru poate însemna o implicare mai consistentă a instituțiilor europene în evaluarea legislației, a administrației publice și a celorlalte domenii incluse în negocieri.
Chișinăul vrea să închidă negocierile până în 2028
Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru integrare europeană al Republicii Moldova, a descris reformele implementate în ultimii cinci ani drept fără precedent pentru țară. Obiectivul anunțat de autorități este finalizarea negocierilor de aderare până la începutul anului 2028.
Ținta presupune menținerea ritmului actual într-un proces care implică evaluarea și alinierea la normele europene în numeroase domenii. Pentru Chișinău, viteza reformelor a devenit un atu diplomatic și instituțional, întrucât poate permite Republicii Moldova să avanseze mai repede decât alte state candidate și să beneficieze de o atenție sporită din partea Bruxellesului.
Procesul nu este însă complet separat de evoluția Ucrainei. Cele două țări au început împreună parcursul de aderare în 2022, iar liderii Uniunii Europene au decis în decembrie 2023 să deschidă simultan negocierile cu Republica Moldova și Ucraina. Asocierea informală a celor două dosare este cunoscută drept „cuplare” și presupune păstrarea unei legături strânse între parcursurile lor în etapa deschiderii capitolelor de negociere.
Războiul încetinește parcursul Ucrainei
În timp ce Republica Moldova își accelerează reformele, Ucraina trebuie să gestioneze efectele războiului și presiunea exercitată asupra bugetului public. Aceste condiții complică procesul de aderare și reduc viteza cu care Kievul poate avansa în negocieri.
Parcursul Ucrainei a fost blocat timp de doi ani de veto-ul Ungariei conduse de Viktor Orbán, invocat în legătură cu situația minorității maghiare din Transcarpatia. După îndepărtarea lui Orbán de la putere, în aprilie, și preluarea guvernării de către partidul Tisza, condus de Peter Magyar, Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra primului cluster în iunie. Al doilea cluster a fost deschis în iulie.
Diferența de ritm dintre cele două țări alimentează discuția privind viitorul mecanismului de cuplare. Menținerea acestuia are o puternică semnificație geopolitică, în special pentru statele baltice, care consideră că separarea parcursurilor ar putea transmite un semnal de abandonare a Ucrainei în contextul războiului.
Republica Moldova ar putea avansa separat
Oficiali europeni anticipează însă că formula actuală s-ar putea modifica după deschiderea tuturor clusterelor de negociere. În acel moment, Republica Moldova ar putea primi posibilitatea de a avansa mai rapid pe cont propriu, dacă își păstrează dinamica reformelor.
O asemenea evoluție ar permite Bruxellesului să evalueze mai clar performanța fiecărui stat candidat, fără ca întârzierile provocate de războiul din Ucraina sau de dificultățile sale bugetare să afecteze în aceeași măsură parcursul Republicii Moldova. Pentru Chișinău, menținerea ritmului reformelor devine astfel esențială nu doar pentru obiectivul aderării, ci și pentru obținerea unei poziții distincte în negocierile cu Uniunea Europeană.
