Consiliul Concurenței desfășoară până la jumătatea anului o investigație privind efectele plafonării RCA. Această anchetă este necesară pentru a vedea dacă acțiunea de plafonare intreprinsă de Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost justificată sau nu.
Chiar dacă plafonarea se va dovedi justificată, Bogdan Chirițoiu sugerează că vina este și a proastei reglementări a pieței, care a făcut să se acumuleze presiune, relatează Forbes.ro.
Dealtfel, acțiunile Autorității de Supraveghere financiară au fost ciudate din punct de vedere al logicii economice. În ultimii doi ani au falimentat două firme de asigurări (Astra în 2015, și Carpatica în 2016).
ASF a introdus reglementări europene mai stricte ceea ce, aparent e în beneficiul consumatorilor. Dar surse din piață spun că ASF a impus aceste reglementări într-un ritm prea accelerat, nelăsând timp asiguratorilor să se adapteze. Astfel, riscăm să vedem noi companii închise, deci o concurență mai mică, deci riscăm să crească din nou prețurile.
Alte state din UE au preferat să negocieze amânări sau chiar să riște o procedură de infringement pentru a lăsa spațiu de manevră companiilor locale
În acest timp continuă procedura de găsire a unui înlocuitor pentru Mișu Negrițoiu, șeful ASF. Revocarea lui a fost recomandată de comisiile de specialitate și urmează să fie votată în Parlament.
Rămân, totuşi, mai multe semne de întrebare. Cine îi va lua locul? Și de cine va fi secondat din poziţia, acum vacantă, de vicepreşedinte pentru sectorul asigurărilor?
Actuali membrii ai conducerii ASF, directori din Autoritate sau din societăţi aflate sub umbrela ei, precum şi un fost ministru se agită zilele acestea pentru a îşi asigura un post de conducere în viitoarea structură a Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Cheia se află la Partidul Social Democrat, care controlează Guvernul şi cea mai mare parte a Parlamentului şi care va decide, practic, cine va fi şef peste piaţa asigurărilor, peste cea a pensiilor private şi peste Bursă.
Pe lângă influenţa PSD, un alt lucru cert este că Mişu Negriţoiu nu îşi va duce la capăt mandatul de preşedinte. Acest fapt ne-a fost confirmat de către Viorel Arcaş, senatorul PSD care se va ocupa de coordonarea procedurilor de demitere a lui Negriţoiu.
Potrivit senatorului Viorel Arcaş , lucrurile se vor repune în mişcare în luna februarie a acestui an şi ar putea curge destul de rapid, astfel încât până la jumătatea lui martie, ASF să aibă o nouă conducere. În consiliul instituţiei, dacă politicienii nu vor decide să demită şi pe altcineva, vor rămâne două locuri vacante: cel de preşedinte şi cel de vicepreşedinte pentru sectorul asigurărilor.
Interesat de funcţia cea mai înaltă ar fi unul dintre membrii actuali, Mircea Ursache, vicepreşedintele pentru piaţa de capital. Spre deosebire de alte ocazii, Ursache nu a mai fost la fel de vocal în ceea ce priveşte intenţiile sale. El nu a putut fi contactat pentru declaraţii. Mircea Ursache este un fost membru al PSD şi vechi apropiat al partidului de guvernământ, cu multe conexiuni la nivel înalt. PSD l-a mai propulsat pe Ursache şi în alte poziţii importante, cum ar fi cea de preşedinte al fostei Autorităţi pentru Valorificarea Activelor Statului.
Ursache a fost cel mai vocal contestatar al lui Mişu Negriţoiu. El a fost singurul din consiliu care s-a opus trimiterii în faliment a societăţii Astra Asigurări şi unul dintre cei doi care s-au opus falimentului Carpatica Asig.
Nu a avut câştig de cauză în niciuna dintre situaţii şi, mai mult, în acest moment, numele său este amintit în dosarul fostului deputat Adrian Gurzău, acuzat că a traficat influenţă în favoarea Carpatica Asig. Gurzău a încheiat şi un acord de recunoaştere cu DNA, în care dă detalii despre acţiunile pe care le-a întreprins. Din câte se ştie, el a intervenit pe lângă doi dintre membri consiliului ASF. În acest dosar au fost audiaţi şi Mircea Ursache şi Cornel Coca Constantinescu, ultimulocupând funcţia de prim vicepreşedinte al ASF.
Constantinescu ar putea, de asemenea, să fie o variantă pentru funcţia de preşedinte, el având o relaţie bună cu oameni din Banca Naţională, instituţie care a avut un cuvânt de spus şi la numirea lui Negriţoiu. Prim vicepreşdintele ASF ar prefera, însă, o variantă de interimat. Adică să preia funcţia ca interimar până în 2018, când expiră mandatul tuturor mebrilor actualului consiliu.
Varianta „externă“, vehiculată intens încă de acum câteva luni, este numirea lui Cristian Roşu, directorul Fondului de Garantare a Asiguraţilor. Șansele lui Roşu sunt, totuşi, mai mici decât cele ale lui Ursache, jucătorii din piaţă nesusţinându-l.
Sunt şanse mari ca Roşu să fie viitorul vicepreşedinte pe asigurări. Directorul FGA ar avea susţinere mai mare din piaţa asigurărilor, pentru oricare post ar candida, în măsura în care piaţa contează într-o procedură aproape exclusiv politică.
Acelaşi post ar fi râvnit de şi Daniel Chiţoiu, fost ministru de finanţe şi lider informal al ALDE, aliatul PSD în Parlament şi în Guvern. Soţia lui Chiţoiu a fost condamnată în primă instanţă într-un dosar în care este acuzată că ar fi favorizat aceeaşi societate, Carpatica Asig. Dacă în urma negocierilor politice postul va reveni ALDE, atunci Chiţoiu îl va ocupa cu siguranţă.
Procedura de numire a membrilor ASF este una aproape exclusiv politică
Singurele criterii non politice sunt reperezentate de experienţa candidatului (nu neapărat în domeniul de care se va ocupa) şi de compatibilitatea sa cu acest post, în sensul în care nu trebuie să fi fost condamnat penal sau să aibă rude în Parlament ori Guvern.
În rest, depinde de capacitatea de convingere a candidatului în cadrul partidelor parlamentare. Deciziile privind numirile se iau în forurile restrânse ale partidelor pentru ca apoi numele să fie propuse în comisiile specializate şi apoi votate în plen. Numărul de candidaţi propuşi de fiecarea partid este rezultatul unei negocieri politice în funcţie de numărul de parlamentari. În situaţia de faţă, cum PSD cu ALDE au majoritate absolută, este posibil ca celelalte partide să nu apuce nici măcar un post în consiliul de administraţie al ASF.
