Analistul economic Aurelian Dochia, consideră că aceşti factorii conjucturali au dus la un gol de lichiditate în piaţa financiară.
“Cred că MFP a avut o influenţă destul de mare asupra pieţei, deoarece a tras bani din piaţă, dar situaţia se va corecta la începutul anului viitor, perioadă a anului în care MFP nu retrage atât de mulţi bani”, a menţionat analistul economic, adăugând că lichiditatea injectată în piaţă de către Banca Naţională a României (BNR) nu a fost suficientă.
Indicele ROBOR a crescut vineri până la 2,19%, atingând cel mai înalt prag înregistrat din luna octombrie 2014, când a fost de 2,20%.
Domnul Dochia ne-a explicat că evoluţia dobânzii interbancare este determinată, pe de o parte de factori de permanenţă, aşa-zişi de bază, şi pe de altă parte de unii conjuncturali.
În ceea ce priveşte factorii de permanenţă, analistul a precizat că situaţia din trecut, cu inflaţie negativă, era anormală, explicând: “Am revenit la inflaţie pozitivă, astfel că este evident ca şi dobânzile să se alinieze acestei tendinţe”.
Pentru persoanele care se împrumută la bănci, există opţiunea unei dobânzi fixe sau a uneia variabile, a subliniat Aurelian Dochia, adăugând: “Dobânda variabilă nu prea poate fi stabilită altfel decât prin indicele ROBOR şi nu ştiu dacă avem o alternativă la ROBOR pentru cei care se împrumută cu astfel de dobânzi”.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a declarat, vineri: “Dobânda ROBOR, inflaţia, deprecierea leului în raport cu euro afectează atât întregul mediu de afaceri, precum şi funcţionarea societăţii în ansamblul ei. Tot cetăţenii sunt cei care plătesc aceste creşteri derivate dintr-o politică fiscală abuzivă şi ilogică”.
De asemenea, domnul Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), ne-a precizat:
“Este evident că firmele româneşti care au dobânzi în funcţie de ROBOR la 3 luni, la creditele în lei, au probleme pe seama creşterii acestui indice. Este posibil să fie şi unele firme care se află în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele. Unii simt creşterea ROBOR, iar alţii nu. Nu se poate generaliza. Însă nici cetăţenii, nici firmele nu pot fi indiferenţi la creşterea dobânzii”.
Potrivit presei, Radu Graţian Gheţea, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor a declarat recent: “Ar fi de dorit ca, în cazul împrumuturilor pentru persoane fizice, costul creditului să nu mai fie legat atât de puternic de un indicator care este atât de puţin controlat de către clienţi. ROBOR, ca şi EURIBOR, n-ar trebui să mai apese atât de mult asupra clienţilor persoane fizice. Ei ar trebui să fie mai bine protejaţi”.
Analiştii spun că majorarea dobânzii la care băncile se împrumută reciproc era inevitabilă, aceştia avertizând de mai multă vreme că nu doar la noi dobânzile au început să crească şi că perioada dobânzilor mici s-a încheiat.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a precizat, recent: “Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea. Atât timp cât inflaţia creşte, şi creşte destul de repede (avem 1,8% inflaţie în luna septembrie, faţă de 1,2% în august), va creşte şi indicele ROBOR. De exemplu, estimările noastre pentru sfârşitul anului sunt de 2,4% inflaţie, pentru primul trimestru din 2018 – undeva la peste 3,5% şi peste 4%, pe la jumătatea anului viitor. În aceste condiţii este inevitabil, şi accentuez – inevitabil -, ca dobânzile să nu crească. Dacă vor creşte mai încet sau mai repede, poate fi o discuţie lungă, dar tendinţa de creştere a ROBOR în următoarele trimestre este una inevitabilă”.
La rândul său, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a precizat, recent: “În momentul în care contul general al Trezoreriei statului este la BNR, banii care ajung în acest cont reprezintă retragere de masă monetară, iar Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ajunge să aibă în cont şi 20 de miliarde de lei. Noi le-am dat 9 miliarde lei (n.r. în cadrul operaţiunii Repo efectuată după prima creştere a ROBOR, când BNR a injectat lichiditate în piaţă de 9,3 miliarde lei), compensând masa monetară pe care MFP a retras-o. În septembrie, banii au fost retraşi din piaţă în momentul în care băncile îşi creau rezerva minimă obligatorie (RMO). Sunt doi factori care s-au întâlnit pentru prima oară după mulţi ani – odată cu formarea RMO a venit şi colectarea mai bună a MFP. Şi bancherii s-au speriat, pentru că ei aşa sunt, foarte sperioşi”.
În opinia domnului Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Centrale, o colectare ca la carte nu implică neapărat golirea de lichiditate a sistemului bancar, pentru că vorbim de un proces cu dus-întors, Ministerul Finanţelor Publice încasând şi cheltuind, iar piaţa reglându-se prin acest sistem.
Pentru reglarea lichidităţii din sistemul bancar, BNR a derulat patru operaţiuni repo, în luna octombrie, injectând 9,3 miliarde lei în 3 octombrie, circa 4,13 miliarde lei în 10 ale lunii, peste 1 miliard de lei în 23 octombrie şi, respectiv, 4,12 miliarde lei în 30 octombrie.
În urmă cu o săptămână, pe 20 noiembrie, Banca Naţională a României injectase în piaţă lichidităţi în valoare de 5,8 miliarde de lei.
Conform datelor BNR, în data de 15 noiembrie, ROBOR ajunsese la 2,06%, astfel că din luna septembrie – când era la 1% – şi până în prezent, indicele ROBOR s-a dublat.
