Taxa clawback a adus aproximativ 2 miliarde de lei la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în intervalul ianuarie – octombrie 2018, cu aproape 15% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2017

0
91

Taxa clawback, cea mai contestată taxă din industria medicamentelor, plătită de producătorii de medicamente, e a treia cea mai mare sursă de venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care CNAS plăteşte furnizorii de servicii cu care a încheiat contracte.

Potrivit datelor trimise de Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) pentru Economica.net, Clawback, taxa pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente, a ajuns la 24,13% în primul trimestru din 2018 şi este cu aproape 4,3 puncte procentuale mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2017, dar şi cu 8,51 puncte procentuale mai mare decât în primul trimestru din 2016.

CNAS a încasat peste 1,99 miliarde lei din clawback în primele zece luni ale anului 2018, cu 14,86% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2017.

La nivelul din trimestrul I, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei. Spre comparaţie, taxa clawback reprezintă 24% din preţul de producător pentru medicamentele care costă peste 3.000 lei (deci cu 10 puncte procentuale mai mare pentru medicamentele ieftine), a explicat Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR).

Taxa clawback, puternic contestată de producătorii de medicamente, e principalul motiv al dispariţiei de pe piaţă a medicamentelor ieftine, au atras atenţia producătorii de medicamente, în repetate rânduri, în ultimii ani.
Creşterea acestei taxe afectează pacienţii care nu mai găsesc, la un preţ corect, medicamentele de care au nevoie, afectează sistemul sanitar care va plăti mai mult pentru tratamente mai scumpe, dar şi producătorii de medicamente care sistează planurile de dezvoltare şi extindere, adaugă PRIMER.

O gură de oxigen pentru producătorii de medicamente: Guvernul a adoptat recent o OUG care conduce la scăderea taxei clawback.

Pe 20 decembrie, Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care creşte bugetul aprobat trimestrial (BAT), aferent medicamentelor suportate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Decizia Guvernului va duce la scăderea taxei plătite de producătorii de medicamente. 

Concret, începând cu trimestrul IV al anului 2018 şi până la data de 31 decembrie 2019, prin aplicarea indicilor de inflaţie calculaţi pe perioada 2012 – 2017 de către Institutul Naţional de Statistică, valoarea BAT va fi de 1595 milioane lei. Spre comparaţie, valoarea BAT din anul 2012 până în prezent a fost de 1515 milioane lei.
De asemenea, începând cu anul 2020, OUG aprobată pe 20 decembrie prevede actualizarea anuală a BAT cu indicele de inflaţie.

Această măsură era absolut necesară în condiţiile creşterii consumului de medicamente şi a necesităţii asigurării continuităţii tratamentelor pentru pacienţi. Prin majorarea BAT se asigură predictibilitatea taxei clawback şi menţinerea acestei contribuţii la un nivel sustenabil pentru producătorii de medicamente”, e de părere Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

Guvernul tergiversează de ani de zile luarea unei decizii privind clawback diferenţiat pentru medicamente generice şi pentru inovative.

Clawback se aplică unitar atât producătorilor de medicamente generice (ieftine), cât şi producătorilor de medicamente inovative (scumpe).

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) atrage atenţia într-o luare de poziţie remisă recent Economica.net că dezinteresul autorităţilor faţă de aplicarea taxei de clawback diferenţiat pune în pericol soarta a milioane de pacienţi români care folosesc medicamente ieftine, acestea fiind primele afectate de lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback.

APMGR spune că alte mii de medicamente vor dispărea în 2019 şi multe linii de producţie ale fabricilor româneşti vor fi închise din cauza aplicării taxei clawback în mod unitar medicamentelor generice şi inovative, la fel ca în prezent.

APMGR a înaintat Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor Publice mai multe soluţii viabile pentru a asigura accesul pacienţilor la aceste medicamente generice de o importanţă strategică în terapiile pe care le urmează, în primul rând prin introducerea metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback, ȋn funcţie de preţul de referinţă generic”, a spus Adrian Grecu, preşedintele APMGR.

CNAS a spus că soluţia e viabilă şi că ar reduce taxa clawback pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% rezultat din aplicarea modului actual de calcul al taxei, fără a avea un impact asupra bugetului de stat. Mai mult, Consiliul Concurenței consideră că aplicarea contribuției diferențiate ar aduce beneficii bugetare, au adăugat oficialii APMGR. 

Clawback, a treia cea mai mare sursă de venit la Fondul de Sănătate din care e finanţat sistemul sanitar. 

Banii încasaţi de CNAS din clawback sunt viraţi în Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Asiguraţii aduc cei mai mulţi bani la Fondul de Sănătate. Concret, în primele zece luni din 2018 asiguraţii au plătit 21,6 miliarde lei la FNUASS, arată datele oficiale studiate de Economica.net. Peste 21 de miliarde lei din această sumă a fost virată doar de salariaţi.

A doua cea mai mare sursă de bani la Fondul de Sănătate sunt angajatorii. Aceştia au adus 3,38 miliarde de lei la Fondul de Sănătate în perioada ianuarie – octombrie 2018.

După angajatori, taxa clawback reprezintă cel de-al treilea pilon pe care se sprijină sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Aproape 2 miliarde de lei au plătit producătorii de medicamente pentru clawback în primele zece luni din 2018.

În primele zece luni, încasările totale la FNUASS, din cele trei surse enumerate mai sus, dar şi din subvenţiile de la stat, s-au ridicat la 28,54 miliarde de lei, arată datele oficiale ale CNAS.
CNAS estimează încasări totale de 35,24 de miliarde de lei în 2018, cu 19,7% mai mari decât în 2017, mai arată datele actualizate ale Casei Naţionale de Sănătate.

 


NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ