România va participa la „Expo Astana – 2017” cu un pavilion naţional de 370 de metri pătraţi unde vor fi prezentate atât tradiţiile, cât şi perspectivele energeticii româneşti.

0
986
Expo Astana - 2017

„Expo Astana – 2017” – Perspectivele energeticii româneşti

Teodor Meleşcanu, Ministrul Afacerilor Externe, a mai precizat că ţara noastră se numără printre ţările fruntaşe din Uniunea Europeană în privinţa ponderii energiilor regenerabile în totalul mixului energetic naţional.

România a participat, după 1989, la toate expoziţiile mondiale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii.

 Expoziţia internaţională „Energia Viitorului” de la Astana – „Expo Astana – 2017” – se va desfăşura pe durata a trei luni, în perioada 10 iunie – 10 septembrie, unde se preconizează că vor fi prezente peste 100 de ţări şi peste cinci milioane de vizitatori.

Contractul participării României la „Expo Astana – 2017” a fost semnat, la finalul săptămânii trecute, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în prezenţa Ministrului Teodor Meleşcanu. Documentul a fost semnat de Rapil Zhoszybayev, prim-adjunct al ministrului kazah de Externe, şi comisarul României pentru „Expo Astana – 2017”, Radu Şerban.

Teodor Meleşcanu a mai spus în cadrul evenimentului că la expoziţie va fi prezentat şi proiectul ELI-NP, care dezvoltă cel mai inovativ laser din lume, la Măgurele.

Potrivit ministrului, recenta decizie a Guvernului kazah de a elimina obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii români începând cu 1 ianuarie 2017 va fi „un bun stimulent” pentru românii care vor dori să viziteze Astana.

La rândul său, Radu Şerban a precizat că pavilionul României va fi organizat de către o comisie coordonată de MAE, ce va cuprinde secretari de stat din ministerele Economiei, Energiei, Culturii şi Cercetării. „Doresc să atrag şi Ministerul Turismului, pentru a flexibiliza fluxurile între cele două ţări”, a adăugat el, citat de Agerpres. Şerban a amintit că în Kazahstan există o comunitate de 21.000 de români şi moldoveni.

Participarea României la această expoziţie constituie o ocazie pentru promovarea intereselor ţării, în contextul abordării acestei teme actuale – „Energia viitorului”. Astfel, vor fi organizate acţiuni de promovare economică a ofertei interne de produse şi servicii, de promovare a ofertei turistice interne, dar şi a tradiţiilor şi culturii naţionale şi se vor asigura oportunităţi directe pentru dinamizarea schimburilor economice prin oferirea unui vector de promovare pentru companiile româneşti, arată Ministerul român al Afacerilor Externe.

* Memorandum expirat

 

       Ministrul Energiei Toma Petcu s-a întâlnit cu o delegaţie din Kazahstan, care i-a transmis că o prelungire a memorandumului dintre statul nostru şi Rompetrol, semnat în 2013, şi care a expirat la finalul anului trecut, reprezintă o prioritate, potrivit unor surse, care ne-au precizat că ministrul le-a dat asigurări că va reanaliza înţelegerea.

Întânirea a avut loc în contextul discuţiilor despre participarea României la expoziţia internaţională „Expo Astana – 2017”.
Kazahii şi-au arătat înţelegerea pentru faptul că ministrul abia şi-a preluat mandatul şi, probabil, nu este încă familiar cu speţa Rompetrol.

Memorandumul semnat în 2013 prevede faptul că Rompetrol (actualmente KMG International) va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26% din Rompetrol Rafinare, dar şi înfiinţarea unui fond comun de investiţii de un miliard de dolari.

Fostul Ministru al Energiei Victor Grigorescu a spus, în septembrie, că Guvernul ar putea prelungi memorandumul semnat cu Rompetrol, deşi senatorii din Comisia economică, industrii şi servicii dăduseră aviz negativ proiectului de lege privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. la 15 februarie 2013.

În decembrie, Compania Naţională KazMunayGas Kazahstan şi CEFC (China Energy Company Limited) au semnat un acord, care atestă angajamentul de a efectua tranzacţia de cumpărare a 51% din acţiunile KMG International, anunţată în aprilie 2016, după ce „ambele părţi au clarificat anumite aspecte tehnice şi juridice ale acordului”.

Unele dintre aspectele care trebuiau clarificate erau legate, probabil, de faptul că, în mai 2016, procurorii DIICOT au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale „KazMunayGaz International NV” (fostă The Rompetrol Group NV), „Oilfield Exploration Business Solutions” (fostă „Rompetrol”) şi „Rompetrol Rafinare”, într-un nou dosar „Rompetrol”, disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ