Potrivit Indexului Global al Sclaviei 2018, patru români dintr-o mie se află în această situație. Indicele mai arată că țara noastră este pe locul 19 în clasamentul țărilor din Europa și Asia Centrală, din punct de vedere al numărului victimelor raportat la populație. În schimb, dacă ne luăm doar după numărul celor implicați în sclavia modernă, locul nostru din cele 51 de state este 12.
Potrivit studiului, autoritățile române au inițiat sau au continuat să ancheteze 858 de cazuri de traffic uman în 2015, comparative cu 875 în 2014. Procurorii au inițiat sau au continuat punerea sub acuzare a 480 de suspecți de traffic în 2015, comparative cu 534 în 2013. Iar instanțele au condamnat 331 de traficanți în 2015, o creștere semnificativă față de 2014, când nu au fost condamnați decât 269.
În România se facilitează, oarecum, sclavia modernă și asta pentru că pe partea de pedepse, încă de acum 4 ani, țara noastră a mișcorat pedepsele pentru cei găsiți vinovați de trafic de carne vie. „Abordând această problema, Parlamentul României a redus, în 2014, pedepsele pentru traficanți. Dacă înainte acest gen de infracțiuni erau pedepsite cu închisoarea de la 5 la 15 ani, ele au fost reduse la de la 3 ani la 10 ani, se mai arată în studiul Indexului Global de Sclavie.
Poate cel mai cunoscut și mai răsunător caz de scalvie în România, din ultima vreme, a fost cel din Berevoeşti, in care mai multi romi au fost acuzati ca pe parcursul a 12 ani au exploatat si torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele care au fost implicat în acest act de sclavie modern erau bătute cu parul sau cu biciul, înfometate legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor.
În schimb, peste hotare sunt binecunoscute cazurile din Danemarca sau Italia, in care mai multor romani le-au fost luate actele după ce au ajuns în aceste țări sub pretextul că vor lucra legal și au fost forțați să muncească cel puțin 16 ore pe zi în ferme, cu foarte puțină mâncare și dormind în condiții greu de descries.
Dar la fel de recent este și cazul romanilor din Marea Britanie.Aici aproape 400 de conaționali au raportat că au lucrat în condiţii de sclavie modernă în spălătoriile de maşini din Marea Britanie.
Psihologul Libertatea, Laurențiu Cezar Cioc,a afirmat :
“În general, sunt expuși la sclavia modern tinerii din mediul rural care nu au cunoștințele necesare pentru a face față vieții. „Dacă mai vorbim și de copiii care au fost abandonați, aici pericolul este cu atât mai mare pentru că ei sunt cei mai creduli și implicit mai expuși acestor pericole, precum cel al abuzurilor sexuale dar dacă vorbim de scalvie prin muncă, aici persoanele mi vârstnice sunt cele expuse pentru că li se promit anumite sume de bani și condiții de muncă bune, iar când ajung acolo se trezesc fără actele de identitate și forțați să muncească perioade lungi de timp pe zi”.
Potrivit lui, cu cât stai într-o astfel de situație mai mult cât atât recuperarea psihică va fi mai grea. „Dacă ai fost expus unei situații de sclavie pentru o lună sau două și ai reușit să ieși, cu consiliere adecvată ai șanse să revii la o viață normală. În schimb, dacă ai stat așa perioade lungi, de ani, atunci îți va fi extrem de greu să mai ai o viață normal, mai ales dacă vorbim de abuzuri sexuale”, a mai declarant psihologul.
Pe partea cu eficiența luptei autorităților împotriva sclaviei moderne, România a rămas la același rating B, față de 2016. Din cele 51 de state din regiunea Europei și Asiei Centrale, România se află pe locul 43 la actiunile guvernamentale împotriva acestor infracțiuni.
Indexul Global al Sclaviei semnalează că autoritățile române au dat o atenție sporită în a atrage atenția asupra traficului uman, ținând cont de faptul că România este o țară de origine pentru multe dintre aceste victime.
„Un număr mare de campanii și proiecte au fost derulate de-a lungul anilor, organizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) și ONG-uri, câteodată în cooperare cu parteneri străini și organizatori internaționali. În unele cezuri, ONG-urile au organizat campanii de conștientizare partial finanțate de ANITP”, se mai arată în raport.
Procurorii nu i-au mai pus sub acuzare sau amendat pe cei care au comis infracțiuni ca rezultat direct al faptului că erau victime ale traficului uman, dar cu toate acestea, unele victime au fost acuzate de furt care au fost forțate să fure pentru traficanți.
„În 2016, autoritățile au raportat doar doua cazuri de complicitate ale oficialilor în cazurile de sclavie moderna. Într-un caz, un ofiter de poliție a fost inchis pentru doi ani pentru traffic repetat cu minori, și a primit și alte 9 luni pentru că realizase o rețea criminal. În celalalt caz, un judecător a primit 8 luni de inchisoare fiind implicat într-un scandal de exploatare a unei personae și a mai fost condamnat la alte 16 luni pentru șantaj”, se mai arată în raportul Indexului Gobal al Sclaviei.
Potrivit cifrelor Indexului Global de Sclavie, în întreaga lume sunt supuși sclaviei moderne peste 40 de milioane de persoane. Dintre acestea 71% sunt femei. Din totalul de peste 40 de milioane, 15,4 milioane sunt implicate în mariaje forțate, iar alte 24,9 milioane de persoane sunt implicate în muncă forțată.
