România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro

0
402

Viitorul Uniunii Europene este cel al monedei euro, iar viitorul euro reprezintă viitorul Uniunii ca un întreg, a declarat preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, exprimându-şi dorinţa ca statele care vor să adere să fie capabile să se pregătească bine pentru acest lucru.

„Viitorul Uniunii Europene este viitorul euro, iar viitorul euro este viitorul Uniunii Europene ca un întreg”, a spus Juncker, în deschiderea ediţiei din acest an a Brussels Economic Forum, menţionând că pe 1 ianuarie, anul viitor, UE va sărbători 20 de ani de monedă unică. El a precizat că, în ziua de astăzi, 340 de milioane de europeni folosesc euro în fiecare zi, în 19 state membre”.

„Iar zona euro va reprezenta în curând 85% din totalul produsului intern brut al Uniunii Europene”, a adăugat preşedintele Comisiei Europene.

Juncker şi-a mai exprimat dorinţa ca statele care nu aparţin zonei euro şi vor să se alăture acesteia să poată fi capabile să se pregătească bine pentru aderare, dar şi să fie susţinute pe parcurs.

Comisia Europeană a anunţat recent că va crea un instrument dedicat pentru statele membre care nu fac parte din zona euro, care fac progrese palpabile către adoptarea euro. Prin progrese palpabile, Comisia se referă la planuri concrete puse la cale de autorităţi, cu un calendar precis, este gata să ajute”.

Recent, Guvernul României a înfiinţat Comisia care va fi însărcinată cu pregătirea aderării României la zona euro. Şi deşi preşedintele PSD Liviu Dragnea anunţase anterior că va fi formată această comisie şi că planul este ca România să adere până în 2024, această dată nu se regăseşte niciunde.

În schimb, între timp, România a făcut şi paşi înapoi. Raportul lansat luna trecută de Comisia Europeană concluzionează că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice.

Însă ţara noastră nu îndeplineşte:

*criteriul de stabilitate a preţurilor,

*criteriul cursului de schimb,

* criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Totodată, el arată că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu cea europeană.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ