Guvernul a anunţat că va introduce o serie de taxe și va majora unele dintre cele existente, pentru a strânge mai mulţi bani la buget. Efectele ar putea fi însă contrare, dinamitând o economie care nu e atât de puternică cum pare.
Guvernul schimbă politica fiscală a statului din temelii prin programul de guvernare revizuit, care aduce modificări substanţiale pentru cetăţeni şi companii.
O serie de promisiuni ale PSD-ALDE au dispărut din noul program de guvernare. Guvernanţii promit creşterea salariului minim, dar inventează noi taxe pentru sectorul privat, unele dintre ele ţintind multinaţionalele. Instalarea noului Executiv pare să fi accentuat linia naţionalist-populistă a PSD.
Noul program de guvernare aduce o revoluţie în fiscalitate, măsurile cuprinse în cadrul său fiind criticate nu numai de mediul de afaceri, ci şi de partenerul de coaliţie al PSD, ALDE, care nu este de acord cu unele propuneri.De asemenea, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), care reuneşte 45 de organizaţii sau membri asociaţi din mediul de afaceri, spune că propunerile cuprinse în noul program de guvernare slăbesc încrederea în clasa politică şi în executiv şi ar putea avea ca efect diminuarea drastică a volumului investiţiilor private, româneşti şi străine, şi deteriorarea indicatorilor de dezvoltare economică şi socială.
Documentul nou, care diferă semnificativ de propunerile cu care a venit PSD în campanie, introduce o serie de măsuri ce măresc povara fiscală asupra companiilor şi cetăţenilor, precum impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate, dar şi „uită” anumite propuneri din primul program de guvernare.
Salariul minim va creşte accelerat, în timp ce este introdus impozitul pe venitul global. Începând cu 2018, veniturile pentru medici nu vor fi impozitate. Numărul de taxe va fi redus la 50, cel mult 10 taxe pentru populaţie (dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe maşină, contribuţia de solidaritate, vinieta) şi maximum 40 de taxe pentru companii.
Potrivit unor surse politice ,Noul program de guvernare ar fi fost realizat de Florin Georgescu, primviceguvernator al BNR, şi de Gheorghe Gherghina, membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Senatorul Florin Cîţu declară: „Noile măsuri sunt rezultatul întâlnirii a celor trei membri ai CA al BNR (Georgescu, Gherghina şi Liviu Voinea, n.r), Vâlcov şi ceilalţi membri ai PSD care erau în biroul lui Dragnea”.
Cota de TVA nu va mai fi redusă din 2018, ci Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18% începând cu 1 ianuarie 2019. De asemenea, cota 0 de TVA pentru locuinţe a fost uitată.
În schimb, în noua variantă apare o cotă de 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură.
„Accelerarea preţurilor imobiliarelor” este noul risc identificat de BNR ca ameninţând stabilitatea financiară a ţării, potrivit ultimului raport pe această temă. Totuși, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, vrea cotă redusă la achiziționarea de apartamente noi. El a declarat că autorităţile analizează extinderea aplicării unei cote reduse de TVA de 5%. „Să nu se aplice doar la cei care nu au mai avut o proprietate și care se află la prima proprietate. Oricine dorește să-și cumpere a doua proprietate de până în 120 mp poate să o facă cu TVA de 5%”, a spus ministrul. Acesta face însă o confuzie gravă. Potrivit Codului Fiscal, de cota de 5% poate beneficia oricine mai are active imobiliare, indiferent de număr, dar legea permite ca doar o singură locuinţă să poată fi cumpărată cu TVA de 5%.
Codul economic a fost amânat un an, Eximbank nu va mai deveni bancă de dezvoltare şi investiţii, consultanţii fiscali şi termenul de „impozit pe gospodărie” dispar, iar acordarea voucherelor de vacanţă se amână până la finalul anului 2018.
Impozitul pe cifra de afaceri a companiilor, în loc de impozit pe profit , începând cu 1 ianuarie 2018, este cea mai importantă dintre schimbările pe care le are în vedere guvernul. Noul impozit va avea 2 sau 3 trepte de impozitare. Va dispărea impozitul pe profit de 16%. Dragnea a motivat măsura prin faptul că multinaţionalele raportează un profit de trei ori mai mic decât companiile româneşti.
În momentul de faţă, niciun stat membru al UE nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit. În plus, companiile avertizează că impozitarea cifrei de afaceri și nu a profitului va descuraja investiţiile și va lovi firmele nou-înfiinţate. De asemenea, Comisia Europeană lucrează la o directivă care va stabili o metodologie nouă de divizare a profitului impozabil între state, care va deveni inaplicabilă acum. Liviu Dragnea susține că măsura de înlocuire a profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă este o măsură menită să combată practica multinaționalelor de a nu plăti impozite în România.
Noua impozitare urmează să afecteze companiile cu venituri mari, indiferent de profitul pe care îl raportează. Potrivit consultantului fiscal Gabriel Biriş, impozitul pe cifra de afaceri poate fi o frână pentru investiţii sau un impozit pe pierdere şi poate accelera prăbuşirea întreprinderii. Nu în ultimul rând, creează tentaţia pentru evaziune, spune el. Consultantul fiscal Adrian Benţa spune că măsura ne va atrage o nouă procedură de infringement.
Salariu minim de 2.000 de lei, din ianuarie 2018 – o altă măsură din noul program de guvernare, care va arunca în aer cele mai multe companii, este majorarea salariului minim de la 1.450 de lei la 2.000 de lei, la 1 ianuarie 2018. În plus, firmele vor fi obligate să plătească contribuţia pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru și cei cu plata în acord. „Dacă te uiți la statistici, firmele cu capital românesc plătesc salariul mediu undeva la jumătate față de cele cu capital străin. Dacă se produc acum creșteri bruște de salarii, nesiguranță în mediul de afaceri, aceste firme riscă să se prăbușească”, a spus omul de afaceri Florin Pogonaru.
Începând cu 2018, va fi reintrodus impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite şi se vor introduce mai multe deduceri. Cu toate acestea, nu este precizată o cotă de impozitare, ceea ce lasă loc posibilităţii impozitării progresive. Va fi implementată procedura depunerii declaraţiilor de patrimoniu, adică statul va şti averea fiecărui cetăţean.
Salariul minim brut va creşte la 2.000 de lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. El va fi diferenţiat pentru cei cu studii superioare, de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020. „În ceea ce priveşte salariul minim, acesta va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% – 34% din totalul valorii producţiei obţinute. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie”, arată documentul.
Legea insolvenţei va fi modificată cel târziu până la 1 noiembrie 2017, astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-şi respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. De asemenea, o persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe. Până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ trebuie să-şi reîntregească capitalul şi ANAF-ul să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiţii. Firmele care înregistrează constant pierderi vor intra sub supravegherea unei direcţii speciale din cadrul ANAF. Amenzile pentru evaziune şi muncă la negru vor creşte. Inspectorii vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată.
Tinerii vor putea să ia credite fără dobândă garantate de stat până la suma maximă de 40.000 de lei, pentru a-şi plăti studiile, chiria sau pentru a-şi construi locuinţa. Această măsură urmează să fie implementată de la 1 ianuarie 2018.
Potrivit documentului, atât studenţii, cât şi ceilalţi tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcţie al locuinţei, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărţile necesare.
Noul Guvern intenţionează ca din 2018 să introducă o taxă „de solidaritate”pentru salariaţii cu venituri mai mari. În programul de guvernare nu se precizează cuantumul și cui se va aplica. „În perioada următoare, într-o lună-două, Ministerul de Finanțe, ANAF vor face analize, simulări pe baza a tot ceea ce înseamnă cifre pe care le avem de la Statistică despre dimensiunea acestei taxe, unde va fi aplicată și în ce cuantum va fi aplicată. În programul de guvernare scrie foarte clar că va fi aplicată de la data de 1 ianuarie 2018 și așa vom face”, a anunţat premierul Mihai Tudose. Surse politice au declarat că ţinta o reprezintă cei cu venituri de peste zece salarii minime pe economie, iar banii vor ajunge la bugetul pentru Sănătate. În acest caz, este vorba despre cei care au un câștig net de 10.650 de lei (circa 2.300 de euro). Acești salariaţi au mai fost loviţi o dată, chiar la începutul anului, când Guvernul Grindeanu a eliminat prin OUG plafonarea contribuţiilor la asigurările sociale și la cele de sănătate la nivelul echivalentului a cinci salarii medii brute, deși, ca regulă, în Europa există plafon la contribuţii. Prin noua taxă, Guvernul va lovi exact în forţa de muncă cu studii superioare, înalt calificată din economie, în general angajaţi ai multinaţionalelor.
Guvernul va crea până cel târziu în primul trimestru din 2018, pe lângă Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), şi un al doilea fond, Fondul Naţional de Dezvoltare (FND), ambele urmând să administreze companiile de stat. Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. FND va prelua companiile aflate la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fosta AVAS), care va fi desfiinţată. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român. FSDI va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro şi se va putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale lor.
Contribuţiile se reduc de la 39,25% la 35% din 2018. Vor fi eliminate 4 din cele 6 contribuţii. Rămân aşadar doar contribuţiile pe sănătate şi cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului la plata către stat.
Firmele vor fi însă obligate să plătească contribuţia pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru. Contribuţiile nu se vor mai plăti în procente egale pentru toţi salariaţii din România, renunţându-se la actualele plafoane privind contribuţiile.
Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham) şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) au avertizat că noul program de guvernare va produce grave turbulenţe mediului economic, periclitând România ca amplasament investiţional.
„Atât eventuala adoptare rapidă, fără consultări şi evaluări de impact, cât şi potenţialul impact economic al măsurilor propuse, generează dezechilibre macroeconomice greu de recuperat şi izolează România din punct de vedere investiţional”, au informat reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România).
La rândul lor, oamenii de afaceri germani, consideră că noul Guvern a anunţat modificări fiscale îndreptate împotriva mediului de afaceri, „care constituie un real pericol pentru stabilitatea şi predictibilitatea politicilor economice”.
