Retrocedarea Fermei Băneasa: DNA cere rejudecarea dosarului lui Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

0
124

ÎCCJ a terminat de judecat apelul în dosarul în care Călin Popescu-Tăriceanu a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă. Instanța supremă a anunțat că va da sentința definitivă în acest dosar pe 8 aprilie. Aceeași speță a mai fost amânată și la sfârșitul lunii februarie.

A fost solicitată Înaltei Curți de Casație și Justiție rejudecarea dosarului în care Călin Popescu-Tăriceanu a fost achitat în primă instanță pentru mărturie mincinoasă. În schimb,  Tăriceanu susține că rejudecarea dosarului este o „înscenare”.

Pe 22 mai 2018, un complet format din trei judecători ai Instanței supreme a dispus achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu. Printre motive s-au numărat și faptul că DNA avea suspiciuni că șeful Senatului ar fi făcut evaziune fiscală, însă procurorii anticorupție l-au audiat pe acesta în calitate de martor.

În opinia primei instanțe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa, relatează Agerpres. La judecarea apelului, procurorul de ședință a cerut casarea sentinței prin care Tăriceanu a fost achitat și rejudecarea dosarului.

„Inculpatul Călin Popescu-Tăriceanu a fost audiat în faza de urmărire penală, în legătură cu retrocedările, şi nu cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală. Vă rugăm să aveţi în vedere că în dosar sunt întrunite elementele săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă. Este relevant faptul că Tăriceanu avea cunoştinţă de acele retrocedări şi se înţelesese cu consultanţii săi politici ca actele să fie întocmite de fosta sa soţie, Ioana Valmar. Călin Popescu-Tăriceanu nu a relatat tot adevărul. Acesta a minţit şi în legătură cu angajarea lui Marcovici la Guvern. Judecătorii de la instanţa de fond nu s-au pronunţat cu privire la actul de sesizare.

La momentul în care a fost audiat ca martor, Călin Popescu-Tăriceanu nu era suspectat şi nu erau probe că era implicat în acel grup infracţional legat de retrocedarea Fermei Băneasa. Activitatea de urmărire penală s-a desfăşurat legal, cu respectarea dreptului la apărare şi un proces echitabil. În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus luarea unor măsuri de supraveghere faţă de Tăriceanu, dar asta nu înseamnă că el era suspectat de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Nu există nicio probă că, la acel moment, Tăriceanu era suspectat de săvârşirea vreunei infracţiuni. Nici în decembrie 2015, când a fost audiată fosta soţie, Tăriceanu nu era suspectat de evaziune fiscală. În declaraţia dată de Ioana Valmar, aceasta a susţinut că avea cunoştinţă de existenţa actelor privind retrocedarea Fermei Băneasa. Din declaraţia dată la urmărirea penală ca martor, dar şi din declaraţia dată în instanţă, nu a rezultat că Tăriceanu a simţit că era suspectat şi s-ar fi autoincriminat”, a precizat procurorul, conform sursei citate.

În apărarea sa, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că procesul în care a fost trimis în judecată de DNA este o „înscenare ” ca urmare a recomandărilor făcute în cadrul MCV şi că este „foarte amărât” să vadă că „practici specifice unei procuraturii din anii ’50 au revenit în actualitate”.

„Consider că acest proces în care am fost antrenat este o înscenare ca urmare a recomandărilor făcute în MCV, ca rezultatele luptei împotriva corupţiei să se soldeze cu ‘big fish’. Datorită poziţiilor pe care le-am avut sau le deţin, fac parte din această categorie. Au încercat să mă târască într-un proces de corupţie, nu au avut alte elemente şi au încercat cu evaziunea fiscală. Ar fi fost simplu pentru procurori să vadă că acea presupusă tranzacţie nu a fost în realitate făcută. Au încercat să sugereze că eram la curent cu acea tranzacţie. În anul 2008, aveam o agendă suficient de încărcată ca să ştiu şi agenda cabinetului de notar al soţiei mele. La audiere, fosta mea soţie a fost întrebată dacă mi-a zis de tranzacţie. Eu i-am spus: ‘Să faci ceea ce este legal’. Tranzacţia nu s-a făcut. DNA a zis nu putem să-l agăţăm pe evaziune, hai să-l luăm pe mărturie mincinoasă. Sunt acuzat că aş fi favorizat foştii mei consultanţi pe achiziţia acelor drepturi litigioase. Pe de altă parte, prinţul Paul face plângere penală împotriva mea din care rezultă că, în viziunea lui, eu aş fi obstrucţionat ca el să obţină acele drepturi litigioase. Or, nu se pot ambele. Sunt foarte amărât când văd că practici specifice unei procuraturii din anii ’50 au revenit în actualitate în ultimii ani”, a spus Tăriceanu, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit sursei citate, Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, el fiind achitat pe 22 mai 2018 de un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători. Decizia a fost atacată cu apel de procurorii anticorupţie, procesul fiind pe rolul completului de cinci judecători. Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ