Rețeaua națională de drumuri publice din România numără puțin peste 86.000 de kilometri , din care 17.612 kilometri de drumuri naționale și doar 747 de kilometri de autostrăzi

0
3915
capitolul drumurilor construite din fonduri europene

De la intrarea în UE, s-au cheltuit peste 10 miliarde de euro cu drumurile şi autostrăzile din Romania

Din totalul drumurilor naționale, autostrăzile reprezentau la finele anului trecut doar 4,2%, adică 747 km de autostradă, lungimea fiind identică cu cea de la 31 decembrie 2015, conform datelor comunicate astăzi de Institutul Național de Statistică.

La finele anului trecut, drumurile publice totalizau 86080 km, din care 17612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33107 km (38,4%), drumuri comunale.

Raport la data de 31 decembrie 2015, datele INS arată că a crescut cu doar 6 kilometri lungimea dumurilor naţionale, iar cele judeţene cu 45 de kilometri.

În continuare, în România încă mai există drumuri naționale de pământ pe o lungime de 15 kilometri. Unul dintre drumurile naționale de pământ despre care s-a discutat foarte mult în ultimii ani este DN 24C Manoleasa-Rădăuți Prut, care a fost pietruit între timp. Chiar și în aceste condiții, turnarea asfaltului peste acest drum național ar trebui să fie o prioritate pentru stat. Recent, minstrul transporturilor Răzvan Cuc a spus că vrea să găsească o soluție pentru asfaltarea acestei șosele.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 41,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Asta deşi statul cheltuie anual sume semificative pentru modernizarea reţelei de drumuri, aşa cum a arătat Capital în repetate rânduri.

Conform datelor comunicate de INS, din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6200 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1820 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi.

Astfel, anul trecut nu a fost inaugurat niciun kilometru de autostradă, Guvernul Cioloş anunţând că proiectele principale au fost blocate atunci când au preluat mandatul, ei reuşind să deblocheze şi să obţină autorizaţiile necesare.

Totuşi, în a doua parte a anului trecut, oficialii de la Transporturi anunţau că vor deschide circulaţiei câţiva kilometri de autostradă, însă acest lucru nu s-a întâmplat până la finele anului trecut. Mai mult, actualii guvernanţi au precizat că cel mai avansat proiect din punct de vedere al lucrărilor era lotul 2 al tronsonului Lugoj-Deva, însă recepţia lucrărilor a avut loc abia la începutul lunii martie, deşi tehnocraţii declarau încă din noiembrie 2016 că lucrările sunt finalizate.

La 31 decembrie 2016, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7%) linii cu ecartament normal şi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg. Liniile de cale ferată în exploatare electrificate reprezentau 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare.

Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,9‰) şi regiunea Nord-Vest (48,8‰). La aceeaşi dată, lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare.

După mulţi ani la rând în care s-a reuşit o absorbţie foarte redusă a fondurilor europene destinate infrastructurii, oficialii Ministerului Transporturilor au ca ţintă în acest an suma de 1 miliard de euro – fonduri decontate de la UE. Cu o reţea de autostrăzi în lungime de aproximativ 750 de kilometri, România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă raportat la o sută de mii de locuitori. În cei 10 ani de când România s-a alăturat Uniunii Europene, reţeaua de autostrăzi a crescut cu mai puţin de 500 de kilometri. România avea 281 km de autostrada la 1 ianuarie 2007, iar la finele anului trecut abia am ajuns la 747 km. Calitatea şi serviciile oferite de infrastructura de transport în România continuă să rămână sub nivelul statelor membre UE, din cauza insuficienţei finanţării, gradului de uzură şi managementului deficitar, cu efecte negative asupra accesibilităţii regiunilor României la pieţe internaţionale şi nivelului intern de competitivitate.

Povestea infrastructurii rutiere românești rămâne cu final deschis, în ciuda faptului că în ultimii ani statul a beneficiat de fonduri europene pentru a construi sau reabilita drumuri, însă prea puțini pași au fost făcuți în acest sens. Anul trecut, spre exemplu, niciun kilometru de autostradă nu a fost deschis circulației.

Contractele încheiate la preţ de dumping, plata pentru lucrări inxistente, legislaţia care permite câştigarea proceselor pentru despăgubiri, pretenţiile firmelor de construcţii, lipsa autorizaţiilor şi avizelor de mediu sunt câteva dintre cauzele pentru care România nu va avea autostrada Sibiu-Piteşti sau Comarnic-Braşov nici în 2030. În perioada 2004-2016, România a cheltuit peste 10 miliarde de euro pentru 633 km de autostradă. Anul trecut, Guvernul a cheltuit 1,7 miliarde de lei fără să deschidă nici măcar un kilometru de autostradă. În acest an, Compania de Drumuri are alocate fonduri aproape duble faţă de cele de anul trecut, adică 3,2 miliarde de lei.

 În acest an, Ministerul Transporturilor şi-a planificat finalizarea lucrărilor la aproape 100 de kilometri de autostradă, mare parte din tronsoanele de autostradă ce urmează a fi deschise traficului având termenul de predare depăşit cu mai multe luni sau chiar ani. La începutul lunii martie, au fost daţi în circulaţie 15 kilometri de autostradă din lotul 2 Lugoj-Deva, restul de 13 km de şosea la patru benzi fiind amânaţi până în 2020, din cauza unor ecoducte.

Încă 21 kilometri de şosea la patru benzi, respectiv lotul 3 al tronsonului Lugoj-Deva, se vor inau­gura în vara acestui an, conform ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc. Iar în a doua parte a anului sunt mari şanse să fie deschişi traficului alţi 29 de kilometri în Transilvania, între Sebeş şi Turda. Spre finele anului, conform calendarului CNAIR, ar urma să se finalizeze lucrările la lotul 4 din autostrada Lugoj-Deva şi la cei 3,3 km de autostradă între Bucureşti şi Ploieşti. În plus, din datele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere privind contractele aferente autostrăzilor construite cu bani de la bugetul de stat şi prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, rezultă că în decembrie 2017 se vor inaugura primii 10 km de autostradă între Târgu Mureş şi Câmpia Turzii. La sfârşitul acestui an, cu excepţia unei porţiuni între Lugoj şi Deva, şoferii vor circula pe autostradă de la Sibiu până la graniţa cu Ungaria.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here