Remus Borza: Mugur Isărescu, „este principalul responsabil al deprecierii monedei naţionale în raport cu principalele valute

0
126

Deputatul independent Remus Borza:

„Parlamentul va hotărî”, a spus Mugur Isărescu într-o conferinţă de presă când a fost întrebat dacă îşi mai doreşte un mandat de guvernator, lăsând să se înţeleagă disponibilitatea acestuia pentru un nou mandat. Al şaselea! Într-adevăr, Parlamentul va hotărî. Ajunge! Ce e prea mult dăunează. Ori, în ceea ce îl priveşte pe Mugur Isărescu, au trecut deja 28 de ani de când este guvernator al Băncii Naţionale.

Nimeni în lume nu se poate lăuda cu o atare performanţă, de a fi cel mai longeviv guvernator de Bancă Centrală. Până şi „tiranul” Nicolae Ceauşescu a condus România doar 22 de ani. Haideţi să nu trăim la infinit acest mit al indispensabilităţii faţă de cineva. Cimitirul e plin de oameni de neînlocuit. Mugur Isărescu a depăşit cu cinci ani vârsta de pensionare. Ar fi cazul sa-şi facă bagajele. Puţină tinereţe şi mai multă viziune nu ar strica nici la BNR.

Isărescu este principalul responsabil al deprecierii monedei naţionale în raport cu principalele valute. Miercuri, leul a consemnat un minim istoric în raport cu euro, 4,6830 lei/euro.

Aşa înţelege Guvernatorul să răspundă Guvernului care a îndrăznit să pună, fără să-l consulte, impozit pe activele băncilor. În ultimii ani, Mugur Isărescu s-a comportat ca un veritabil preşedinte al Asociaţiei Băncilor şi mai puţin ca un guvernator al Băncii Naţionale.   A plâns de prea multe ori de grija băncilor şi niciodată de grija statului. Dacă am fi aderat la moneda euro, azi nu am fi avut aceste fluctuaţii pe cursul de schimb. Ori tocmai Isărescu a fost principalul frânar al trecerii României la moneda unică. În raportul de convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2016, rezulta că România îndeplinea criteriile de convergenţă nominală încă din 2014! De ce nu ne-am ţinut de calendar? Ţările Baltice, de exemplu, cu un PIB şi o populaţie de zece ori mai mici decât România, au trecut de mult la moneda unică.   Până şi vecinii bulgari o să ne-o ia înainte.

După ce am ratat anul 2019 ca deadline asumat pentru trecerea la euro, am prorogat acest obiectiv strategic al României pentru 2024. Adică la 17 ani de la aderarea României la UE. Târziu, foarte târziu. Încă şase ani, milioane de români care se împrumută în euro, care plătesc rate şi chirii în euro, care îşi cumpără bunuri de larg consum din import vor pierde.   Trecerea la euro reduce implicit riscul de turbulenţe monetare şi financiare şi presupune un curs de schimb stabil la nivelul zonei euro din care fac parte, în prezent, 19 state. Adoptarea euro ar diminua riscul de ţară şi implicit costul la care se finanţează România de pe pieţele externe, dublu faţă de zona euro.   Trecerea la euro ar fi adus României un plus de stabilitate, credibilitate, forţă şi prestigiu.

Dar cel mai mare câştig al adoptării monedei unice constă în profilarea şi disciplinarea politicilor fiscal-bugetare şi a comportamentelor sociale.   Dacă am fi adoptat moneda unică din 2019, aşa cum Guvernul României şi BNR s-au angajat încă din 2015, astăzi guvernatorul Isărescu nu şi-ar mai fi permis să eticheteze Ordonanţa Guvernului 114/2018 ca fiind o trăsnaie şi nici să sfideze Parlamentul ţării prin refuzul de a da curs unei invitaţii a Comisiei Economice a Senatului.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ