Puscariasii s-au saturat sa intre-n gropi si vor sosele bune sa-i duca la puscarie

„Acţiunea unui tânăr antreprenor român de a turna, demonstrativ, un prim metru de autostradă în Moldova este încă o dovadă a creativităţii excepţionale a acestei naţiuni. Dincolo de firescul impact mediatic, demersul lui Ştefan Mandachi demonstrează simplu şi eficient că avem doar limitele pe care le acceptăm…“, a scris Dan Voiculescu, într-un articol pe blog-ul său.

La 4 ani de la sentinţa prin care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul ICA, ANAF a recuperat aproape 9 milioane de euro din prejudiciul constatat

La începutul lunii iunie 2017 statul român recuperase doar 3,68% din prejudiciul stabilit prin hotărâre definitivă în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, caz încheiat cu condamnarea la zece ani de închisoare a fondatorului trustului Intact, Dan Voiculescu, dar și altor oameni care i-au fost alături în afacere.

Mai exact, dintr-un prejudiciu stabilit de instanță la 266.171.892 de lei, statul a reușit să ia înapoi doar 9.804.198 de lei, bani adunați de la toți cei condamnați în acest dosar, care fie au plătit de bunăvoie, fie le-au fost vândute bunurile de către Fisc.

Bunurile dobândite fraudulos – spune instanța – în urma privatizării ICA, respectiv terenurile și clădirile din strada Gârlei (turnul Intact, sediul GRIVCO și restul de clădiri care au aparținut institutului) și Șoseaua București Ploiești (fostul sediu al Antenei 3) au trecut în patrimoniul statului, dar nu au putut fi deocamdată valorificate. Practic, în acest moment ele nu produc, ci consumă resurse, dar nu (neapărat) din vina statului, ci ca urmare a unui litigiu deschis și menținut de firmele mogulului.

Statul a ajuns totuși și la banii familiei Voiculescu. A recuperat de la cele două fiice ale lui Dan Voiculescu suma de 28.672.047 de lei. În viziunea judecătorilor, cele două au devenit subiecte ale „confiscare de la terți” după ce tatăl lor le-a donat, anterior pronunțării soluției definitive, întreaga lui avere.

Tot prin confiscare de la terți, statul mai avea de luat de la însuși Dan Voiculescu suma de 13.067.148 de lei. A reușit să-și aducă în conturi doar 2.347.216 lei, precum și acțiuni ale GRIVCO la CRESCENT Commercial and Maritime Cipru, la care însuși Voiculescu era acționar și șase terenuri în Buftea, ambele active cu o valoare încă nestabilită.

Pentru a recupera și restul de bani pe care-i datorează Dan Voiculescu, singur sau în solidar cu ceilalți condamnați din dosar, statul a rămas fără soluții.

Cel puțin până în anul 2024, când devin scadente câteva două împrumuturi importante acordate fiicei sale Camelia (12.440.000 de lei) și partenerei sale de viață, Elena Voiculescu (2.700.000 de dolari).

Ambele au calitatea de terț poprit, dar până la scadență statul nu se poate atinge de banii sau proprietățile lor.

Între timp, ca o încununare a neputinței tuturor instituțiilor statului român, care ar fi trebuit să-l oprească pe acesta din aventura ICA sau să nu-i permită să-și pună averea la adăpost pe timpul judecății, lui Dan Voiculescu i se reține, lunar, o treime din pensie.

Adică aproape 700 de lei pe lună. Nu mai are nimic altceva. Pe numele său.

Hotărârea în dosarul Voiculescu poate fi considerată una de pionierat în justiția penală românească din punct de vedere al măsurilor reparatorii

Judecătorul Camelia Bogdan, cea care a pronunțat sentința definitivă, în prezent exclusă din magistratură, a ales trei paliere pentru despăgubirea statului român pe care ea l-a considerat prejudiciat în privatizarea ICA: confiscarea specială a imobilelor ce au ajuns în patrimoniul familiei lui Dan Voiculescu sau al companiilor pe care le controlează, recuperarea prejudiciului produs statului român prin faptul că respectivele bunuri i-au lipsit ani de zile din patrimoniu, nemaiputând fi exploatate, precum și confiscarea sumelor de bani obținute de Dan Voiculescu și transferate între timp familiei sale.

Vom vedea cum a reușit statul să pună în aplicare decizia instanței pe fiecare dintre cele trei planuri, așa cum este descris stadiul procedurilor într-un document intern al ANAF consultat de Centrul de Investigații Media.

Primul plan: Confiscarea specială – imobilele ICA

Din privatizarea ICA, Dan Voiculescu a devenit proprietarul mai multor imobile. Clădiri sau terenuri pe care a construit clădiri în care și-a dezvoltat afacerile și care au revenit, așa cum se aflau la momentul executării deciziei definitive, în patrimoniul statului.

Toate imobilele supuse confiscării speciale în acest dosar se află în zona Băneasa, una dintre cele mai bune din nordul Bucureștiului.

Este vorba despre terenurile și clădirile ICA din strada Gârlei, o zonă superbă, pe malul Lacului Herăstrău, unde, după afacerea ICA, au apărut „turnul Intact” și clădirea de birouri în care a funcționat GRIVCO (acronim pentru „Grupul Industrial Voiculescu & Co.”).

Conform documentului citat, clădirile și terenurile supuse confiscării speciale în acest dosar sunt evaluate, în condițiile contestate de firmele mogulului, la suma totală de 145.967.360 de lei.

Atât clădirile cât și terenurile de aici sunt acum așadar în proprietatea ANAF, care însă nu le poate valorifica. Ele astăzi doar consumă resurse, întrucât statul plătește pentru paza lor. Aproximativ 25.000 de lei lunar atât pentru cele din Gârlei cât și pentru fostul sediu al Antenei 3 din Șoseaua București – Ploiești.

S-a ajuns aici întrucât, la momentul preluării lor, cu ocazia evaluării, Fiscul, condus atunci de Gelu Diaconu, a omis să respecte la virgulă procedura impusă de lege pentru situațiile de acest gen, motiv pentru care firmele lui Voiculescu au dat statul în judecată și au și câștigat în primă instanță.

Până aici, aparent, discursul public al vedetelor TV patronate de Voiculescu este legitim: statul a evacuat din sedii niște businessuri de la care putea încasa chirii ca să țină acum goale respectivele spații.

Corect, dar incomplet

O ordonanta de guvern din anul 2007 prevedea că din comisia de evaluare a imobilului confiscat face parte obligatoriu și un reprezentant al deținătorului. Pentru că reprezentanții firmelor lui Voiculescu nu au făcut parte din respectiva comisie, ei au dat în judecată statul și au câștigat în primă instanță, dosarul fiind acum în faza de apel.

Reprezentanții firmelor lui Voiculescu nu renunță însă la proces deși, printr-un ordin intrat în vigoare, componența acestui gen de comisie s-a schimbat, prezența deținătorului nemaifiind obligatorie.

În dimineața eliberării lui Voiculescu, tot patrimoniul imobiliar al ICA din strada Gârlei era păzit de doi paznici de la o firmă privată. „Clădirile stau să cadă, e păcat de ele. Nu e treaba noastră, noi doar le păzim, dar parcă mă doare sufletul să văd cum se distrug toate. E păcat”, spune oftând unul dintre paznici.

Al II-lea plan: Recuperarea prejudiciului

Prejudiciul din acest dosar reprezintă suma cu care statul român a fost păgubit prin aceea că nu a mai putut folosi respectivele bunuri care au trecut, ca urmare a privatizării considerate frauduloase de magistrați, din patrimoniul Institutului de Cercetări Alimentare în cel al firmelor lui Voiculescu.

A fost stabilit de instanță la 60.482.615 euro, adică 266.171.892 de lei, și trebuie recuperat de la toți cei 13 oameni găsiți vinovați de magistrați.

Conform documentului citat, din acest prejudiciu uriaș a fost recuperat doar 3,68 %, adică doar 9.804.198 de lei.

Documentul consultat de CIM detaliază complicatele mecanisme prin care s-au putut recupera acești bani, doar o parte provenind din patrimoniul lui Dan Voiculescu. Restul banilor au fost plătiți benevol sau au intrat în conturile statului prin vânzarea bunurilor altor condamnați din lotul Voiculescu.

Planul al III-lea: Confiscarea (și confiscarea de la terți)

Statul român a fost obligat de instanță să confiște mai multe sume de bani de la Dan Voiculescu și cele două fiice ale sale cărora mogulul media le-a donat averea în timp ce era judecat. Bani care nu au legătură cu prejudiciul, ci au un statut separat.

Din documentul citat reiese că de la Dan Voiculescu trebuie luați 13.067.148 de lei, iar de la fiicele sale un total de 28.672.047 de lei, împărțiți egal între Camelia și Corina Voiculescu.

Întrucât cele două fiice ale mogulului au devenit proprietarele acțiunilor deținute în trecut de tatăl lor la firmele din grup, dar și al mai multor sume importante de bani sau imobile – terenuri și case în zone de lux din București, Ilfov sau Brașov, ANAF a reușit să recupereze integral cei peste 28 de milioane de lei de la ele. Prin executări silite sau plătiți de bunăvoie, banii au intrat integral în patrimoniul statului.

Tatăl lor însă a fost mult mai greu de executat cu suma de confiscat. Au fost recuperați doar 2.347.216 lei, dar și acțiuni ale GRIVCO la CRESCENT și șase terenuri în Buftea, a căror valoare nu a fost încă stabilită.

Parte din bani, aproximativ 100.000 de euro, au fost găsiți într-un cont al CRESCENT Commercial and Maritime Cipru deschis la BRD SA, banii fiind luați din contul „al cărui beneficiar real era debitorul Voiculescu Dan”.

În ciuda cererilor de asistență judiciară internațională, oamenii ANAF nu au mai găsit alte asset-uri în posesia lui Voiculescu, așa că au ajuns să-i caute banii prin împrumuturile pe care acesta le-a acordat și pe care, obligat de lege, le-a trecut în declarația de avere.

Banii luați astfel au fost însă foarte puțini până acum, dar suma poate deveni importantă în 31 decembrie 2023, atunci când devin scadente două dintre ele: unul de 12.440.000 de lei dat fiicei mai mari, Camelia Voiculescu, și 2,7 milioane de dolari dați partenerei sale de viață, Elena Voiculescu.

Aceștia nu pot fi însă executați până la scadență, ei având calitatea juridică de terț poprit.

Aceeași calitate o are și realizatorul TV Mihai Gâdea, directorul Antena 3, care, împreună cu soția sa, a luat împrumut de la patronul său, conform declarațiilor de avere ale acestuia, 695.000 de lei.

Atât împotriva sa cât și împotriva lui Daniel Constantin, un fost președinte al partidului fondat de Dan Voiculescu, ANAF a cerut menținerea popririi, după ce Gâdea ar fi contestat existența creanței, iar Constantin ar fi recunoscut doar o parte din ea. Recent, procesul vizându-l pe Daniel Constantin s-a încheiat cu succes pentru Fisc, cel despre datoria lui Gâdea fiind încă pe rol.

După nici trei ani executați din sentința de zece, grație legislației penale românești, Dan Voiculescu a ieșit din închisoare. Printre primele sale declarații s-a numărat și una privind prejudiciul neplătit: mogulul consideră că nu există niciun prejudiciu, argumentând că decizia definitivă a instanței va fi anulată de justiție.

A ajuns până acolo încât i-a pus poprire pe pensia de puțin peste 2.200 de lei pe care o primește Dan Voiculescu. Pe o treime din ea, mai exact. Este cuantumul maxim permis de lege.

Altceva nu i-au mai găsit, deși paradoxul face ca el să se întoarcă de la pușcărie într-o casă spectaculoasă, ridicată pe un splendid domeniu de patru hectare care se deschide în Lacul Corbeanca.

Nu e a lui, e a partenerei sale de viață, Elena Voiculescu, deci nu se poate atinge nimeni de ea.

Toate detaliile pe:

http://www.investigatiimedia.ro/investigatii/dan-voiculescu-om-bogat-om-sarac

P.S. „Până la data prezentei (martie 2019, n.r.), în dosarul penal a fost recuperată suma de 40.993.727 lei (puţin peste 8,7 milioane de euro, n.r.). Sumele încasate s-au recuperat integral prin procedura de executare silită, respectiv în urma înfiinţării popririlor bancare, a popririlor asupra sumelor datorate debitorilor de către terţi şi prin valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea debitorilor. Procedura de executare silită se efectuează integral, până la recuperarea în totalitate a sumelor stabilite de instanţele de judecată”, a arătat ANAF într-un răspuns la o solicitare de presă.