Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, consideră că multe dintre microîntreprindrile şi întreprinderile mici din ţara noastră sunt supuse unui risc foarte mare, ca urmare a modificărilor fiscale intrate în vigoare de la 1 ianuarie anul curent.
Domnia sa a declarat: “Riscăm ca la un anumit moment să rămânem numai cu întreprinderile de stat şi cu multinaţionalele, iar micro-întreprinderile să nu poată să ţină pasul cu aceste modificări. Numai anul trecut au fost 290 de modificări ale Codului Fiscal”.
Potrivit preşedintelui CNIPMMR, riscurile sunt foarte mari, întrucât aceeaşi sarcină fiscală este aşezată şi pe umerii unui întreprinzător foarte mic, şi pe umerii unei multinaţionale, neexistând nicio simplificare.
“O micro-întreprindere are, în medie 2-3 angajaţi. Gândiţi-vă că acele persoane trebuie să ştie şi fiscalitate, trebuie să meargă şi cu documentaţia la entităţile statului şi trebuie să îşi facă şi treaba pe care sunt meniţi să o facă, nu mai spunem şi de controale etc.”.
Florin Jianu a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că pseudo-revoluţia fiscală, iniţiată de Guvern anul trecut a însemnat majorarea costurilor pentru antreprenorii de la noi din ţară, toate salariile fiind afectate de măsurile fiscale.
“Această pseudo-revoluţie fiscală a însemnat creşterea costurilor pentru antreprenori. Toate salariile au fost afectate prin aceste măsuri fiscale pentru că, prin creşterea salariului minim şi prin obligativitatea de a renegocia contractele colective de muncă, practic, aproape toate salariile au fost crescute. Mai puţin prin trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, întrucât aceasta a fost o măsură neutră, însă prin plata contribuţiilor la nivelul salariului minim costurile pentru întreprinzători au crescut”, a mai precizat domnia sa.
De asemenea, domnul Jianu este de părere că punerea în aplicare a creşterii contribuţiilor sociale la nivelul salariului minim brut pe ţară, pentru salariaţii cu timp parţial, este cea mai nepopulară măsură, şi creează dificultăţi la nivelul mediului de afaceri, adăugând:
“Probabil că această măsură va genera cele mai multe repercusiuni în ceea ce înseamnă contractele de muncă – se vor disponibiliza cei mai mulţi oameni din acea zonă.
Prin OUG 3/2018, Guvernul aduce o sarcină suplimentară tot în sfera angajatorului”.
Din informaţiile CNIPMMR, aproximativ 200.000 de contracte part-time vor fi afectate de această prevedere.
În perioada următoare, va apărea un număr de ordonanţe de urgenţă care vor încerca să cârpească, de fapt, aceste modificări fiscale, a mai spus preşedintele CNIPMMR.
“Vom ajunge într-un moment în care nimeni nu va mai înţelege absolut nimic. Dacă antreprenorii spun că ar fi mai bine să se revină la situaţia iniţială – să se renunţe la această pseudo-revoluţie fiscală – şi spun că ei aşteaptă, în continuare asta, înseamnă că sunt dispuşi să îşi asume riscul pe care îl implică acest lucru”, ne-a mai precizat domnul Jianu.
Conform unui sondaj realizat de CNIPMMR pe un eşantion 1752 de respondenţi (microîntreprinderi, IMM-uri ş.a.), în perioada 7-16 februarie 2018, peste 93% dintre întreprinzători au spus că Guvernul ar trebui să renunţe la revoluţia fiscală şi să se revină la situaţia anterioară dăţii de 1 ianuarie 2018, când societatea era aşezată, lucrurile erau asimilate şi înţelese, iar economia funcţiona, a mai menţionat Florin Jianu.
Analiza impactului revoluţiei fiscale în rândul firmelor româneşti, realizată de CNIPMMR, arată că printre efectele negative generate de modificările aduse cadrului legislativ-fiscal, se numără creşterea birocraţiei, efortul semnificativ de implementare a noilor reforme şi creşterea fiscalităţii, problemele în ceea ce priveşte asigurarea competitivităţii şi derulării contractelor la export, plasându-se abia pe ultimul loc în topul efectelor negative resimţite de antreprenori.
Potrivit datelor centralizate de CNIPMMR, 91,3% dintre antreprenorii intervievaţi, care au afirmat că majorarea salariului minim va duce la disponibilizări, vor disponibiliza între 1 şi 5 salariaţi, 6,1% între 5 şi 10 şi 2,4% vor disponibiliza peste 10 angajaţi.
Pentru a sublinia efectele negative ale pseudo-revoluţiei fiscale, Florin Jianu a adus în discuţie Legea întreprinzătorilor debutanţi. “Cred că vă amintiţi cu toţii că există o lege în România privind întreprinzătorii debutanţi, acei SRL-D. Prin SRL-D, unul dintre avantajele pe care le aveau întreprinzătorii era faptul că aveau o scutire pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale, datorate de angajator, pentru maxim patru angajaţi. Odată cu transferul contribuţiilor sociale, peste 30.000 de firme ale întreprinzătorilor debutanţi (dintre care mai mult de 10.000 realizate anul trecut, peste 10.000 înfiinţate în anul anterior şi acum trei ani, la fel, tot peste 10.000 de firme) au fost afectate, deoarece ei au pornit la drum cu un anumit plan şi cu o anumită gândire, iar prin aceste modificări fiscale, niciunul dintre întreprinzătorii debutanţi nu mai beneficiază de prevederile incluse în această lege, şi nu vorbim de salarii de lux, deoarece acestea erau plafonate, prin lege, la salariul mediu brut pe economie.
Aşadar nu vorbim de oameni care câştigau nişte sume extraordinare, ci de întreprinzători debutanţi care intrau în economie, iar practic, în contextul actual, legea a devenit lipsită de conţinut, ei nu mai beneficiază de nicio facilitate în acest moment. Iată cum, nedând timpul necesar, negândind foarte bine măsurile de natură fiscală putem afecta întregi segmente ale societăţii şi ale economiei”.
Numărul de firme nou-înfiinţate va fi din ce în ce mai mic, întrucât întrerpinzătorii debutanţi nu vor mai dori să intre în sfera economiei, a mai precizat domnul Jianu.
Potrivit sursei citate, din totalul firmelor din ţară, aproximativ 91% sunt micro-întreprinderi, circa 7% sunt IMM-uri şi în jur de 1-2% sunt întreprinderi mari.
