Pentru decizia privind perspectiva rating-ului de vină este OUG 114, nu bugetul, cum susţinea consilierul premierului, Darius Vâlcov

0
224

Scrisoarea prin care ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a solicitat agenţiei Standard&Poor’s amânarea deciziei privind perspectiva de rating a României arată că Ordonanţa 114 este principala problemă, nu bugetul, cum susţinea consilierul premierului, Darius Vâlcov.

Documentul mai arată că Guvernul va modifica atât taxa bancară, cât şi ROBOR, pe baza cărora sunt calculate creditele românilor.

Adevărul” a scris anterior că decizia S&P nu a fost amânată din cauza bugetului, pentru că acesta era cunoscut, ci din cauza taxelor introduse prin Ordonanţa 114. 

S&P a confirmat rating-ul României, dar a amânat să decidă dacă perspectiva de rating este „Stabilă”, ca până acum, sau dacă ea scade la „Negativă”, după ce Ministerul Finanţelor a trimis o scrisoare prin care a solicitat o amânare a anunţului, cu promisiunea că va lua o serie de măsuri. 

Darius Vâlcov spunea că solicitarea adresată de Guvern agenţiei de rating Standard&Poors’s a fost necesară pentru că România nu are buget „din cauza preşedintelui Iohannis”, ceea ce constituie o vulnerabilitate. 

În faţă ne spun că OUG 114 este actul «cel mai curajos şi îndrăzneţ» care a apărut în România după revoluţie. Pe la spate scriu companiei S&P că îşi dau seama că au făcut o prostie şi le promit că vor repara”, scrie pe Facebook deputatul USR Claudiu Năsui, care a publicat scrisoarea.

Scrisoarea trimisă de Eugen Teodorovici către Standard&Poor’s confirmă că agenţia de rating este îngrijorată cu privire la taxa bancară introdusă de Guvern. Agenţia spune că aceasta va avea efecte negative asupra sustenabilităţii finanţelor publice, asupra economiei reale şi asupra percepţiei asupra  investiţiilor a investitorilor şi mediului de afaceri.

Drept răspuns, ministrul Finanţelor susţine că au fost identificate, în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM), mai multe posibile soluţii şi scenarii pentru ajustarea taxei bancare.

Ministerul susţine că în prezent lucrează pentru a ajusta următoarele:

1. înlocuirea taxei pe activele financiare ale băncilor, care este calculată în raport cu indicele ROBOR, cu o taxă fixă anuală care va fi aplicată la o bază de taxare ce va include numai o anumită categorie de active, fiind excluse câteva active financiare din baza de taxare. (Anterior, Eugen Teodorovici spunea că ia în calcul să excludă titlurile de stat, creditele Prima Casă sau finanţările acordate IMM-urilor) – taxa va fi ajustată în jos, în funcţie de diferenţa dintre dobânda plătită la depozitele atrase şi cea percepută la creditele acordate în lei, cunoscută drept marja de câştig a băncilor, precum şi în relaţie cu creşterea intermedierii financiare

2. înlocuirea indicelui ROBOR (bazat exclusiv pe cotaţii), folosit pentru creditele denominate în moneda locală, cu un indice calculat bazat exclusiv pe tranzacţiile interbancare efective. 

Deputatul USR Claudiu Năsui susţine că Eugen Teodorovici promite Standard & Poor’s că va modifica taxele pe care tot el le-a introdus, dar ce va face este să agraveze o situaţie de care tot el s-a plâns.  

Le promite că va scoate referinţa la ROBOR a taxei pe active bancare, că va exclude câteva categorii de active din calculul taxei şi că va încerca să schimbe chiar şi indicele ROBOR. De fapt, ideea care se vehiculează este că statul va exclude de la taxa pe active bancare tocmai titlurile de stat. Adică creditele către el însuşi.   Ca să ne dăm seama în ce hal sunt oamenii care ne conduc. La finalul lunii decembrie, ministrul finanţelor se plângea că băncile dau mai mulţi bani la stat (adică îi pun în titluri de stat) şi nu creditează suficient economia. Soluţia lui? Să taxeze toate activele bancare. Adică toate creditele.   Dar ce să vezi că dacă taxezi creditarea, o descurajezi. Orice taxă pe un lucru, descurajează acel lucru. Lecţie clasică de economie. Iar acum vor veni cu ideea discriminatoare să nu mai taxeze toate creditele, ci să le păsuiască pe cele către stat.   Adică acelaşi ministru care se plângea că băncile nu creditează suficient economia reală, va impune o taxă pe toate creditele mai puţin cele către stat. Deci va agrava problema de care tot el se plângea”, explică Năsui.  

Acesta conchide că problema în fond vine din faptul că statul nu poate duce cheltuielile pe care le-a crescut peste măsuri.  

De acolo vine deficitul, de acolo şi criza de bani. Din cauza acestor cheltuieli mult mărite au fost obligaţi să introducă taxe noi. Singura soluţie pentru a ieşi din impas acum este să reducem cheltuielile statului şi astfel să reduce deficitul. Dar acum urmează doi ani electorali. Cine să mai facă asta acum? Mai ales că deviza economică a partidului social democrat a fost: «după noi potopul»”, conchide Năsui.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ