Analiştii economici anticipează impunerea unor măsuri de austeritate.
FMI a avertizat recent că datoria publică a României creşte constant din 2009 încoace, estimând că va depăşi 37% din PIB la sfârşitul acestui an, atingând valoarea de 350 miliarde de lei la sfârşitul anului, lucru care, în opinia economiştilor ar putea aduce măsuri de austeritate.
Chiar dacă aceste măsuri nu vor putea fi aplicate imediat, reducerea cheltuielilor bugetare (cele din cauza cărora statul s-a împrumutat nu mai puţin de 7 miliarde de euro în primele şase luni din 2018) ar putea fi făcută începând din 2019, prin încetinirea creşterii salariilor bugetarilor în paralel cu reducerea numărului angajaţilor plătiţi din bugetul de stat.
„E cam târziu să mai facem ceva pentru reducerea deficitului bugetar din 2018, pe care statul încearcă să-l diminueze cu ajutorul împrumuturilor. Poate fi târziu chiar şi în 2019, pentru că s-a accentuat din cauza creşterii salariilor bugetarilor. Pe termen scurt e aproape imposibilă o redresare. Pe termen lung, Guvernul poate lua măsuri care să reducă cheltuielile bugetare.
Ritmul de creştere a salariilor se va tempera, în paralel cu reducerea personalului plătit de la bugetul de stat. Economia, a cărei creştere deja a încetinit faţă de anul trecut, va da mersul pieţei, iar guvernanţii nu vor avea ce face. Anul 2019 va fi unul foarte dificil, atât în context naţional, cât şi european”, a declarat pentru „Adevărul” economistul Aurelian Dochia.
La rândul său, analistul economic Dragoş Cabat a explicat că deşi datoria publică a României este la un nivel scăzut faţă de al altor state europene, precum Germania sau Grecia, îngrijorător este faptul că aceasta creşte de la an la an.
„Datoria României este încă la un nivel scăzut, dar este foarte posibil ca în viitorul apropiat să ajungem la un feciti mare. La nivel naţional ar trebui luate măsuri de austeritate pentru diminuarea deficitului bugetar, care vedem că tot creşte”, a spus Cabat .
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în primele şase luni a fost atrasă, doar de pe piaţa externă, suma de peste 2 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari. Aceste datorii se adaugă sumelor obţinute prin titlurile de stat emise în lei şi emisiunilor denominate în euro, ce depăşesc 4 miliarde de euro.
„În perioada menţionată (1 ianuarie – 1 iulie 2018 ), de pe piaţa internă a fost atras, prin titluri de stat, un volum total de 20,1 miliarde lei, care includ pe lângă titlurile de stat emise în lei şi emisiuni denominate în euro în valoare de 251,6 milioane euro, precum şi 786 milioane lei titluri de stat destinate populaţiei prin programul Tezaur, Ediţia Centenar, iar de pe piaţa externă a fost atras un volum de 2 miliarde euro şi 1,2 miliarde dolari (tranzacţia în dolari a inclus şi o operaţiune de răscumpărare anticipată a unor obligaţiuni denominate în dolari scadente în anul 2022, în valoare de 231,11 milioane dolari).
La acestea se adaugă şi tragerile aferente împrumuturilor contractate de la instituţii financiare internaţionale, în valoare de circa 84,19 milioane euro”, se arată în documentul Ministerului Finanţelor.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat recent că datoria publică nu va depăşi nivelul planificat, de 35% din PIB, în luna august indicatorul fiind 34,7% din PIB, sub nivelul din decembrie 2017, de 35,1% din PIB. Potrivit acestuia, România se află într-o zonă sigură, ocupând locul 4 sau 5 la nivel european în privinţa nivelului datoriei publice, şi nu s-a împrumutat mai mult decât este prevăzut în strategia Guvernului.
În ce priveşte salariile bugetarilor, a căror creştere succesivă au adâncit deficitul bugetar, Teodorovici a spus că acestea nu vor fi îngheţate anul viitor şi că legea salarizării, care ar putea fi adoptată în următoarea şedinţă de Guvern, urmăreşte, pe lângă creşterea veniturilor salariaţilor şi o reducere a dezechilibrelor dintre salariile de stat şi cele din mediul privat. „Legea salarizării vine şi cu o reaşezare a zonei publice”, a spus ministrul, dând asigurări că salariile bugetarilor nu vor fi îngheţate anul viitor. Teodorovici spune că salariile mari din zona publică au fost date pentru a atrage specialişti.
În vară, Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa spunea că diferenţa dintre salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat este de 800 lei, estimându-se a se ajunge în 2020 la 1.200 lei.
