Reprezentanţii Consiliului subliniază, într-un comunicat: “CNIPMMR nu susţine instituirea plăţii obligatorii a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariului minim brut în plată în cazul în care câştigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe ţară în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial .
CNIPMMR susţine necesitatea revizuirii Ordonanţei Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin eliminarea obligaţiei pentru angajatori de a plăti contribuţii de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pe ţară, în cazul contractelor cu timp parţial sau în cazul realizării unui venit brut lunar sub cel minim garant în cazul Contractului Individual de Muncă (CIM) cu normă întreagă.
CNIPMMR consideră că textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă”.
Reprezentanţii Consiliului susţin că, pe piaţa forţei de muncă, “caracterizată prin flexibilitate”, sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. “În raport cu noua reglementare pe piaţă muncii, va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial”, spun sursele citate, adăugând:
“Nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă;
Chiar în situaţia existenţei unui CIM cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi respectă programul de muncă;
Se produce o creştere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori, deoarece aceştia nu beneficiază de munca salariatului opt ore, ci doar o fracţiune din această perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să plătească pentru contribuţii sociale pentru opt ore;
Susţinerea potrivit căreia această măsură va combate munca la negru nu este fundamentată (pentru combaterea muncii la negru, trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sancţionarea angajatorilor care utilizează munca nedeclarată). Nu este normal să fie «sancţionaţi» toţi angajatorii pentru că există angajatori care utilizează munca nedeclarată;
Deşi sunt scutiţi elevii şi studenţii până la 26 de ani, această măsură va afecta tinerii NEETS, care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata şomajului cea mai ridicată, respectiv 24%;
În cadrul Consiliului Economic şi Social, toate părţile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificării a Codului fiscal şi, implicit, a creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă”. În acest context, CNIPMMR susţine necesitatea revizuirii acestei Ordonanţe de Guvern.
Comunicatul mai arată: “Salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă.
Este evident că, pe perioada menţionată, angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă.
Astfel, în situaţia de faţă, cauza contraprestaţiei din partea angajatorului lipseşte, acesta suferind, practic, o diminuare a activului său patrimonial. În lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă”.
Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, o Ordonanţă privind introducerea pentru angajatori a obligaţiei de a plăti contribuţii CAS şi CASS la nivelul salariului minim, de 1.450 lei, pentru salariaţii cu timp parţial de muncă, indiferent dacă remuneraţia aceasta este sub nivelul salariului minim, excepţie de la această prevedere făcând elevii, studenţii şi pensionarii.
Premierul Mihai Tudose a spus: “Devenise o practică şi este astăzi o practică – angajaţii să fie ţinuţi cu part-time, cu patru ore, cu cinci ore, cu două ore şi plătit diferenţa până la salariul minim din mână, la negru, eludând statul”.
Iniţiativa legislativă a creat adevărate valuri de nemulţumire atât în rândul patronatelor, cât şi în cadrul confederaţiilor sindicale, dar şi printre experţii fiscali, care consideră că această măsură nu este nici corectă, nici economică.
Măsura este periculoasă, ineficientă şi incorectă, consideră expertul fiscal Dan Schwartz, managing partner în cadrul RSM, care opinează: “Este o altă aberaţie din categoria aberaţiilor fiscale, ce loveşte în primul rând în persoanele cu calificări inferioare şi în microîntreprinderi”.
În demersurile pentru creşterea gradului de conformare fiscală, autorităţile trebuie să atragă angajatul, nu să-l culpabilizeze, sunt de părere liderii confederaţiilor sindicale, care subliniază: “Pin această ordonanţă, Guvernul nu face decât să scadă gradul de conformare, să culpabilizeze elementul care ajută, în loc să-l facă aliat în demersul de aplicare corectă a cadrului legislativ. Noi, salariaţii, susţinem scoaterea la lumină a muncii nedeclarate şi creşterea gradului de conformare, dar într-un mod corect şi logic”.
Liderii de sindicat întreabă: “Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie, când se intenţionează ca toate taxele plătite acum de angajator să treacă la angajat? Salariatul va primi o sumă de bani, dar va plăti CAS şi CASS pentru o valoare mai mare, astfel încât i se va diminua salariul. Prin aplicarea acestei măsuri, se doreşte exploatarea individului. Am putea spune că textul ordonanţei intimidează individul. În plus, salariatul nu va beneficia la pensie de valoarea taxelor sociale plătite de angajator la nivelul salariului minim, ci de cele plătite de angajat, care sunt aferente salariului real, care este mai mic, în cazul de faţă. În concluzie, suntem de acord că este nevoie de măsuri pentru combaterea muncii nedeclarate, dar nu prin exploatarea actorilor sociali”.
De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii patronatelor, care spun că nu sunt de acord cu modificarea Codului Fiscal în două săptămâni, respectiv de la 1 august, aşa cum prevede ordonanţa.
Măsura propusă în cadrul proiectului de ordonanţă are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parţial în situaţii în care activitatea desfăşurată ar presupune un program normal de muncă, subliniază textul de lege.
