Noua lege a pensiilor schimbă radical modul de calcul al veniturilor celor care ies din câmpul muncii

0
557

Pe lângă faptul că va diminua drastic veniturile a 65% dintre salariaţii actuali, actul normativ conţine însă şi alte aspecte, unele dintre ele semnalate de sindicaliştii Cartel Alfa şi BNS ministrului Muncii şi ministrului Finanţelor, care vor afecta grav drepturile românilor când vor ieşi la pensie:

1. Calcularea pensiei în funcţie de anii de contributivitate: actul normativ nu precizează ce se întâmplă cu anii în care angajatului i s-au reţinut contribuţiile, dar acestea nu au fost virate statului de către angajator.   Nu sunt menţionate soluţiile oferite salariaţilor ce lucrează în companii aflate în insolvenţă sau faliment, în condiţiile în care cele mai mari datorii ale acestora sunt la bugetele de asigurări sociale şi este foarte puţin probabil ca aceste societăţi să-şi poată plăti restanţele.   În plus, calculele sindicaliştilor au scos la iveală că potrivit noii legi a pensiilor, circa 65% din salariaţi vor primi pensia minimă.

„Practic, conform proiectului de lege, la timpul minim de contribuţie de 15 ani se prevede pensia minimă 45% din salariul minim pe economie. Se poate ajunge, pentru fiecare an muncit în plus, la 75% din salariul minim pe economie. Asta înseamnă că unui salariat care a muncit 30 de ani, i se garantează prin lege o valoare de 60% din salariul minim pe economie, ca pensie minimă. Rezultă că ai nevoie de cel puţin un salariu de 4.600 de lei la 30 de ani munciţi, ca să poţi să iei valoarea pensiei minime. Deci numai de la 4.600 de lei în sus poţi să iei peste pensia minimă”, consideră Bogdan Hossu.   4.600 de lei – Salariul pe care trebui să-l ai, după 30 de ani munciţi, ca să poţi lua o pensie minimă.

2. Penalizarea celor care se pensionează anticipat: spre exemplu, dacă te pensionezi cu 11 luni înainte de a fi împlinit vârsta standard de pensionare, eşti penalizat cu câte 0,50% pentru fiecare din aceste luni. Dacă decizi să ieşi la pensie mai devreme cu 1- 2 ani, pentru fiecare lună eşti penalizat cu 0,45% pentru fiecare lună pe care ai fi lucrat-o până la ieşirea la pensie. Cei care ies la pensie cu 5 ani înaintea vârstei standard (63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi) vor fi penalizaţi cu câte 0,3% pentru fiecare lnă pe care ar fi trebuit să o lucreze până când ar fi împlinit vârsta standard.

În prezent, pensia anticipată nu este penalizată deloc, procentele de penalizare amintite fiind aplicate doar în cazul pensiei anticipate parţial.

3. Introducerea unui comision pentru evidenţa, colectarea şi virarea contribuţiilor la Pilonul 2. Aceste comisioane sunt datorate de administratorii de pensii însă se reţin din contribuţiile ce se virează în conturile participantilor. În fapt înseamnă că acest comision va fi dedus din contribuţii înainte de alimentarea conturilor participanţilor, deci va fi suportat de salariat.

4. Indicatorul utilizat în calculul punctajului lunar va fi câştigul salarial mediu brut stabilit anual în legea bugetului asigurărilor sociale, nu câştigul salarial mediu brut comunicat lunar de INS: câştigul salarial mediu brut prevăzut de legea bugetului de asigurări sociale este un indicator estimat, ca urmare există posibilitatea de a utiliza acest instrument pentru a determina o evoluţie sau alta a nivelului pensiilor.

5. Eliminarea perioadelor asimilate din calculul stagiului minim de cotizare: În stagiul minim de cotizare nu se mai includ perioadele asimilate. În actuala lege acestea erau excluse din stagiu doar în cazul pensiei anticipate. Practic până în prezent o persoana care avea 14 ani de cotizare şi 1 an cumulat din perioade asimilate se putea pensiona pentru limită de vârstă, conform noii legi persoana respectivă nu se mai poate pensiona.

6. Condiţionarea asigurării facultative de existenta stagiului minim de cotizare: Nu se mai pot asigura facultativ persoanele care nu au măcar 15 de cotizare. Până în prezent oricine dorea se putea asigura voluntar.

7. Se elimină posibilitatea de a reînnoi avizele de încadrarea locurilor de muncă în condiţii de muncă deosebite.  Dispar din lege articolele ce vizau obţinerea şi reînnoirea avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite. Legea actuală menţionează că avizele puteau fi reînnoite pe o perioadă de maxim 3 ani, începând de la 01.01.2016, în acest termen angajatorii având obligaţia de a normaliza condiţiile de muncă.

8. Schimbarea limitei minime de venit ca bază de calcul pentru asigurarea voluntară. Asigurarea voluntară se va face la un venit cel puţin egal cu salariul mediu brut, până în prezent asigurarea voluntară se făcea la salariul minim.   Această prevedere îi va afecta în special pe cei aflaţi în imediata apropiere a vârstei de pensionare, care nu mai au un loc de muncă dar ar putea să se asigure voluntar.   Prevederea discriminează această categorie de persoane, în special dacă avem în vedere că persoanele ce desfăşoară activităţi independente plătesc contribuţie de asigurări sociale la un venit pentru care optează, fără ca acesta să fie mai mic decât salariul minim brut.

9. Instituirea obligaţiei de stagiu minim de cotizare pentru pensia de invaliditate generată de accident de muncă sau boală profesională. Se introduce stagiul minim de cotizare de 15 ani în cazul pensiilor de invaliditate. Până în prezent – nu se solicita stagiu minim în cazul pensionărilor de invaliditate ca urmare a accidentelor de muncă sau a neoplaziilor, schizofreniei si SIDA. Cei cu accidente de muncă şi boli grave sunt incluşi acum în aceeaşi categorie cu bolile obişnuite.

10. Excluderea elevilor, studenţilor, ucenicilor aflaţi în practică şi care suferă un accident de muncă, din categoria celor ce au dreptul la pensie de invaliditate. Elevii, ucenicii sau studenţii aflaţi în practică şi care suferă un accident de muncă, nu mai beneficiază de pensie de invaliditate.    De la 01.01.2018 cele 3 categorii au fost excluse din asigurarea riscului de accident de muncă şi boală profesională, pentru ei angajatorii nu mai datorează contribuţia aferentă fondului de asigurare a riscului în caz de accidente de muncă.

11. Ruperea legăturii între valoarea punctului de pensie şi evoluţia câştigului salarial mediu. Proiectul de lege stabileşte evoluţia punctului de pensie până în septembrie 2021, urmând ca din 01.01.2022 valoarea punctului să fie actualizată doar cu rata inflaţiei. Actuala lege menţinea legătura până în 2031.    Concret, din 2021, se va vorbi despre un punct de referinţă, a cărui valoare este raportul dintre punctul de pensie din 2020, 1.175 lei mărit cu 5%, care înseamnă rata inflaţiei, şi jumătate din creşterea salariului. În vară, Liviu Dragnea spunea că vor fi recalculate toate cele peste 5,2 milioane de pensii.

12. Proiectul de lege ar trebui însoţit de un studiu de impact asupra sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a sistemului public de pensii.

Toate detaliile pe:

https://adevarul.ro/economie/bani/cele-12-capcane-noua-lege-pensiilor-1_5bab75eadf52022f75dc2ea7/index.html

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ