Neluând măsuri pentru a evita derapajele, România a rămas singura țară din regiune membră a UE în care are loc intensificarea dezechilibrelor macroeconomice

0
48

Economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Radulescu, arată într-o analiză :
“România este singura țară din regiune membră a UE în care are loc intensificarea dezechilibrelor macroeconomice, celelalte țări luând măsuri pentru a evita derapajele interne și externe. Totodată, se observă că, din punct de vedere al mix-ului de politici economice în cele două cicluri economice în România, cel pre- și post criză, asistăm la ample reforme structurale în prima jumătate a ciclului, urmată de aplicarea de măsuri fiscal-bugetare și de venituri pro-ciclice,care conduc la adâncirea deficitelor gemene și absența marjei de manevră a politicii economice la final de ciclu.”

Pentru România a fost al doilea ciclu de economie de piață în perioada de după Al Doilea Război Mondial, dat fiind că intervalul 1990-2000 a fost perioada de tranziție spre economia de piață.

PIB-ul nominal a crescut cu peste 75 miliarde EUR între 2010 și 2018, România devenind a 15-a economie din Uniunea Europeană, după depășirea Greciei (în 2017) și Portugaliei (în 2018). Totodată, România a devenit și liderul Europei de Sud-Est.

Comparativ cu ciclul economic anterior (2001-2008) se observă o serie de aspecte similare, atât din perspectiva procesului de convergență economică, cât și din punct de vedere al mix-ului de politici economice. Pe de o parte, România și-a menținut statutul de lider al procesului de convergență economică europeană și în ciclul economic post-criză: PIB/locuitor (ca % din Zona Euro, la paritatea puterii de cumpărare) a crescut cu un ritm mediu anual de 3.5% în acest ciclu, cu mult peste nivelurile din Slovacia (0.6%), Ungaria (0.8%), Polonia (1.3%), Cehia (1.4%) și Bulgaria (1.7%).

Cu toate acestea, viteza procesului de convergență s-a diminuat semnificativ față de ciclul economic anterior, atât în România, cât și în țările din Europa Centrală și de Est. În perioada 2001-2008 PIB/locuitor (ca % din Zona Euro, la paritatea puterii de cumpărare) a crescut cu un ritm mediu anual de 10% în România, spre deosebire de dinamicile de 6.1% din Bulgaria, 5.2% din Slovacia, 3.1% din Polonia, 2.5% din Cehia și 2.3% din Ungaria.

Spre exemplu, în perioada 2013-2018 formarea brută de capital fix a crescut cu ritm mediu anual de doar 2.1% în România, inferior dinamicilor din Zona Euro (3.3%), Polonia (3.9%), Cehia (4.3%), Slovacia (4.7%) și Ungaria (7.4%), dar superior nivelului din Bulgaria (1.7%).

În acest context se poate spune că principala provocare pentru finalul ciclului economic post-criză din România este ajustarea deficitelor gemene.

Privind spre ciclul economic următor se poate identifica un culoar de oportunități pentru procesele de convergență economică europeană și dezvoltare durabilă din România: perspectivele de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică și la Zona Euro, precum și premisele de intrare în categoria piețelor emergente de capital.
Concretizarea acestui scenariu este însă dependentă de continuitatea reformelor structurale, de accentul pus pe calitatea actului investițional și ameliorarea mix-ului de politici economice, astfel încât să fie evitate episoadele de “boom-bust”.

Toate detaliile pe:

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23245244-romania-este-singura-tara-din-regiune-membra-care-are-loc-intensificarea-dezechilibrelor-macroeconomice-celelalte-tari-luand-masuri-pentru-evita-derapajele-economist-sef.htm

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ