Modificările ce vor fi aduse Codului Fiscal creează haos atât pentru patroni, cât şi pentru salariaţi

0
715
demontează propunerile PSD privind modificarea Codului Fiscal

Angajatorii reclama presiunea pe costuri şi faptul că vor trebui să regândească grilele de salarizare, iar angajaţii nesiguranţa veniturilor pe care le vor primi. Florin Jianu (CNIPMMR) a spus ca MFP discută cu mediul de afaceri.

„Niciuna dintre măsuri nu aduce valoare adăugată cuiva. Nici mediului de afaceri, nici angajaţilor. Salariaţii sunt panicaţi, se tem că vor lua bani mai puţini. Propunerile nu au fost discutate cu mediul de afaceri. Propunerile au fost făcute fără a se fi efectuat testul IMM şi fără o analiză de impact”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR. În plus, susţine Jianu, măsurile au fost propuse acum, când mai sunt 2 luni până la sfârşitul anului, deşi discuţiile ar fi trebuit să aibă loc cu 6 luni înainte de final de an.

„Se creează o lipsă de predictibilitate. Taxa de solidaritate a devenit contribuţia asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25%. Până acum se ştia unde ajung aceşti bani, care, procentual, erau între 1,25 şi 1,95% în funcţie de asigurările pentru accidente şi boli profesionale. Acum, Guvernul zice că 90% merg la bugetul de stat. Adică destinaţia e necunoscută. Plus că, măreşti salariul minim când rata inflaţiei a explodat anul asta?”, a adăugat Jianu.

Guvernul a prezentat principalele modificări ale Codului Fiscal cuprinse în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă analizat în şedinţa Cabinetului Tudose, susţinând că este vorba despre „o serie de măsuri benefice mediului de afaceri”. Printre măsurile anunţate se numără reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, pentru unele pensii, pentru chirii, dobânzi, activităţi agricole, introducerea unei „contribuţii asigurătorii pentru muncă” de 2,25% pentru angajatori, majorarea nivelului salariului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii de la 39,25% la 37,25%, reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3. De asemenea, salariul minim brut pe ţară va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei începând cu 1 ianuarie 2018.

Totodată, Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care vor plăti impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creşterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro şi 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.

Aceste măsuri accentuează problema sustenabilităţii programului de guvernare, în condiţiile diminuării veniturilor bugetare şi a creşterii cheltuielilor, consideră economistul Aurelian Dochia. ”Ultimele măsuri merg în direcţia programului de guvernare pe care Guvernul îl urmăreşte cu perseverenţă. Mai mulţi economişti, printre care şi eu, şi-au exprimat opinia cu privire la problema de sustenabilitate a acestui program, în condiţiile în care sunt luate măsuri atât în ceea ce priveşte creşterea cheltuielilor bugetare, cât şi de reducere a impozitării şi de diminuare a veniturilor bugetare. Totodată, nu văd nici pentru 2018 semne că această problemă de sustenabilitate va fi rezolvată”, a declarat Dochia, pentru News.ro.

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un deficit de 6,8 miliarde lei, reprezentând 0,81% din PIB, în creştere cu 83,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor, trase în sus mai ales de salariile bugetarilor, a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate miercuri seară pe site-ul Ministerului Finanţelor. România a înregistrat un deficit bugetar de 4,1% din Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, în trimestrul al doilea al acestui an, cel mai mare din Uniunea Europeană (UE), potrivit datelor publicate recent de Eurostat.

Creşterea salariului minim va obliga companiile să regândească grila de salarizare, ceea ce ar putea reprezenta o problemă semnificativă pentru firmele cu mulţi angajaţi, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

”Creşterea salariului minim determină firmele să facă ceva în legătură cu toată grila de salarizare. Creşterea salariului minim va pune presiune pe costuri în cazul firmelor cu mulţi angajaţi. Firmele din producţie au deja o presiune pe costuri venită odată cu scumpirile din acest an la energie şi carburanţi”, a afirmat Pârvan. În plus, impunerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri, în cazul companiilor cu o cifră de afaceri mai mică de un milion de euro, va reprezenta o povară în cazul companiilor cu o marjă mică a profitului, consideră Pârvan.

”Măsura va afecta firmele cu afaceri de sub un milion de euro, care au marjă mică de profit. În schimb, va avantaja profesiile liberale şi firmele cu o cifră de afaceri mai mică, dar cu un profit mai mare”, a afirmat Pârvan. Totodată, măsura va simplifica modul de raportare al acestor companii, consideră Dochia. ”Impozitul pe cifra de afaceri va însemna pentru multe firme nu numai o reducere a impozitării, dar şi o simplificare a raportării. Această măsură ar putea efecte pozitive şi în zona de reducere a evaziunii fiscale”, a spus Dochia. El a atras însă atenţia că aceste măsuri au fost anunţate prea târziu, iar Guvernul şi nu s-a ţinut de cuvânt când a promis că va anunţa cu cel puţin şase luni înainte implementarea unor noi măsuri fiscale.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ