O simulare făcută de Finanţe, în programul de Convergenţă, arată că în cazul unor şocuri asupra creşterii, ratei dobânzii şi a balanţei primare, ponderea datoriei publice poate ajunge la mai mult de 70% din PIB în anul 2020, procent care poate fi ajustat la 35% dacă se continuă linia ajustării fiscale indicate de Comunicarea Comisiei privind flexibilitatea Pactului de Stabilitate şi Creştere.
„Analiza din perspectiva Raportului Comisiei Europene, privind Sustenabilitatea Fiscală, ediţia 2015, confirmă absenţa unor riscuri semnificative pe termen scurt, în ciuda unor sensibilităţi legate de poziţia investiţională internaţională netă, datoria publică şi creditele neperformante. Cu toate acestea, pe termen mediu se prefigurează riscuri considerabile”.
În Programul de Convergenţă 2018 – 2021, publicat pe site-ul MFP, se arată că analiza de sustenabilitate a datoriei relevă o creştere a datoriei până la peste 60% din PIB la orizontul anului 2026, combinată cu riscurile scoase în evidenţă de testele de sensibilitate, în special de şocurile negative ce pot ameninţa balanţa primară.
Potrivit acestuia, simularea unor şocuri simultane la adresa creşterii, ratei dobânzii şi a balanţei primare conduce la o pondere mai mare de 70% a datoriei publice în PIB, în anul 2020.
Totuşi, se apreciază că printr-o convergenţă către Obiectivul pe Termen Mediu în conformitate cu instrumentul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere şi urmând linia ajustării fiscale indicate de Comunicarea Comisiei privind flexibilitatea Pactului de Stabilitate şi Creştere, datoria publică a României s-ar reduce la 35% din PIB în 2026.
Pe de altă parte, analiza indicatorului de decalaj al sustenabilităţii pe termen mediu atrage atenţia asupra riscurilor determinate de poziţia bugetară iniţială nefavorabilă şi, parţial, de către proiectatele cheltuieli publice legate de îmbătrânirea populaţiei.
În concluzie, notează MFP, Comisia Europeană consideră că riscurile României în privinţa sustenabilităţii sunt ridicate pe termen mediu. Pe termen lung, aceste riscuri sunt apreciate la nivel mediu şi derivă în particular din poziţia bugetară iniţială nefavorabilă, fiind sporite de cheltuielile publice cu îmbătrânirea populaţiei, mai ales cele legate de îngrijirea sănătăţii şi îngrijirile pe termen lung.
