Guvernul a dat aviz favorabil unui proiect iniţiat de senatorul Daniel Zamfir care propune ca suma pe care societăţile de recuperare a creditelor de la debitori să fie plafonată.
Proiectul, iniţiat anul trecut de 93 de deputaţi şi senatori, printre care şi senatorul Daniel Zamfir, care a migrat între timp de la PNL la ALDE, prevede că recuperatorii de creanţe, care au cumpărat de la băncile restanţele împrumutaţilor, nu pot cere acestora din urmă să plătească mai mult decât dublul pe care ei au plătit-o băncilor.
Concret, dacă recuperatorii au cumpărat la pachet creditele neperformante ale unei bănci (aşa cum se întâmplă frecvent) la un preţ care înseamnă 10% din valoarea reală a restanţelor, aceştia nu vor putea cere împrumutaţilor să plătească mai mult de 20% din sumele restante către bănci.
„Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent”, scrie în proiectul de act normativ, cu precizarea că prevederea va fi valabilă indiferente de instrumentul juridic utilizat pentru transferul creanţei.
Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prezenta lege se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării sale în vigoare. Proiectul se află încă în procedură legislativă la Camera Deputaţilor.
Iniţiatorul a forţat adoptarea lui în sesiunea extraordinară a Parlamentului, însă liderii coaliţiei de guvernare au apreciat că proiectele au nevoie de o discuţie mai aplicată în comisii.
Guvernul a transmis, într-un punct de vedere, că „susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, având în vedere că măsurile propuse vin în sprijinul consumatorilor aflaţi în faza de cesionare a contractelor”. Aceasta este singura motivare pe care o oferă Executivul, care se rezumă doar să citeze din motivarea iniţiatorului, potrivit căreia „societăţi comerciale având ca obiect de activitate recuperarea creanţelor, cumpără la sume derizorii drepturi de creanţă, demarând sau continuând măsuri agresive de executare silită împotriva consumatorilor, drenând de resurse patrimoniul acestora şi grevând fracţiuni importante din veniturile lor viitoare, care vor fi deturnate de la destinaţiile lor normale: întreţinere familială, facturi la utilităţi, educaţia copiilor, îngrijirea sănătăţii, activităţile sportive şi culturale”.
Proiectul legislativ privind limitarea valorii care trebuie încasată de recuperatori, la dublul sumei care a fost plătită băncilor şi ştergerea restului împrumutului, ar putea duce la indisciplină financiară, consideră bancherii. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) consideră că limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate firmelor specializate, prin iertarea unei părţi din datoria debitorilor, ar putea induce un comportament de indisciplină financiară.
„Proiectul de lege ce are în vedere limitarea, prin lege, a valorii recuperabile de la un consumator în cazul în care a intervenit un transfer al drepturilor de creanţă ar putea anula raţiunea economică a investitorilor de a achiziţiona asemenea creanţe ale debitorilor cu dificultăţi de plată, acestea urmând să fie gestionate direct de către instituţiile de credit în cadrul unor procese îngreunate de volumele mari de credite neperformante acumulate la nivelul acestora, ceea ce este în contradicţie cu eforturile la nivel de politici europene (BCE, EBA, EcoFin)”, se arată în comunicatul ARB şi CPBR.
Potrivit acestuia, persoanele care au înregistrat restanţe şi le-au fost vândute creanţele către recuperatori nu trebuie iertate de restul datoriei, unii dintre împrumutaţui putând face uz de această iniţiativă legislativă, care ar putea încuraja şi alţi debitori să facă la fel.
„Considerăm că şi această iniţiativă prezintă serioase vicii de constituţionalitate, inclusiv din perspectiva intenţiei de aplicare la contractele în derulare prin prezumarea unei situaţii de impreviziune ope legis, ceea ce Curtea Constituţională a statuat deja că este vădit neconstituţional. Şi această măsură va conduce la restrângerea accesului la creditare şi creşterea costului creditelor noi, iar acumularea creditelor neperformante la nivelul instituţiilor de credit va reduce capacitatea acestora de a finanţa economia reală, cu toate consecinţele negative ce pot rezulta de aici asupra economiei şi a consumatorilor. Astfel, înăsprirea condiţiilor de creditare ar afecta în principal consumatorii cu venituri scăzute, adâncind diferenţele dintre categoriile sociale”, se mai precizează în comunicat.
