La începutul lunii iunie ar putea începe înscrierile electronice în Programul StartUp Nation prin care firmele mici și mijlocii ar putea primi un ajutor de până în 200.000 de lei

0
724
Start-up Nation-Romania

Programul acesta ar fi destinat firmelor de tip SRL-D (un SRL debutant) şi SRL. Dar ultimele veşti arată că ar fi eligibili şi cei cu PFA (persoană fizică autorizată), CMI (cabinet medical individual), II (întreprindere individuală) și IF (instituţie familială), conform website-ului de specialitate Start-Up.ro.

Simpla enumerare a noilor entităţi eligibile ridică alte semne de întrebare. Unul dintre criterii, ce aduce un punctaj mai bun, ar fi fost ca micii întreprinzători să asigure minimum un loc de muncă, timp de doi ani, pentru absolvenţi sau şomeri din 2015. Un efort financiar considerabil. Apoi, alt criteriu ce aduce puncte e că asociatul sau administratorul a urmat sau urmează un curs de antreprenoriat sau de project management. Dar nu acesta e specificul PFA, CMI, II şi IF. La aceste entităţi există o predilecţie spre self-employment, iar medicii, întreprinderile individuale şi instituţiile familiale nu prea angajează terţi.

Iniţial, Start-Up Nation miza pe un sistem de finanţare analog celui de la tragerea banilor europeni. Entităţile eligibile, înfiin-ţate după 30 ianuarie 2017 (nu se ştie de ce nu de la 1 ianuarie 2017), trebuiau să aducă dovezi privind un set de investiţii eligibile. Statul le deconta banii investiţi celor ce adunau cel puţin 50 de puncte.

Dar banii erau decontaţi de la buget. Adică se vor plăti în funcţie de creditele de angajament alocate de Guvern. Aşadar, era posibil să semnezi contractul în iulie 2017 şi… să iei banii în 2019, dacă atunci îţi venea rândul la catastif. Aceasta era o mare problemă. Pe POSDRU de exemplu o mulţime de firme care făcuseră credite, bazându-se pe banii europeni, dăduseră faliment pentru că rambursarea fondurilor structurale europene a întârziat.

Florin Anghel, profesor de antreprenoriat la ASE, a atras atenţia asupra acestei carenţe majore. El spune că ea e pe cale să fie rezolvată. „Ministerul ne spune acum, mai discret, dar destul de tare, să utilizăm un credit-punte, ceea ce poate fi un instrument mult mai flexibil pentru un antreprenor”, a declarat Anghel. Dacă lucrurile se implementează prin intermediul unei bănci-partener, accesul la finanţare va fi mult mai rapid.

Mare parte din efort va fi mutat în responsabilitatea băncii, care verifică livrarea produselor, documentaţia, dosarul de achiziţie ş.a.m.d.. „Banca te verifică, tu iei un credit de la ea, pe care apoi urmează să-l plătească statul”.

Această modalitate de cofinanţare „acoperă o parte din cost, nu tot, pentru că nu acoperă dobânda, dar pe aceasta o acoperă comisionul fondului de garantare”, detaliază expertul. Aşadar, dacă statul va avea probleme cu eşalonarea plăţilor de la buget, banca-partener va fi cea care va avea creanţe la statul român, ne spune în realitate antreprenorul.

Avantajul e că dintr-un credit „poţi face oricâte extrageri vrei. Plăteşti mult mai uşor, pe când la cererile de plată eram limitaţi la un anumit număr de extrageri. Cifra care se vehicula era trei. Sistemul de lucru de la fondurile europene a rămas valabil. Dar Ministerul a spus consultanţilor că preferă să lucreze în acest fel. E în picioare şi sistemul cererilor de plată”, a precizat Florin Anghel, membru al grupului de consultanţi la Start-Up Nation.

Universitarul subliniază că creditul-punte „poate intra în vigoare de la momentul semnării contractului. Depinde foarte mult de instituţia financiară parteneră, de banca-partener”. Dar cât de repede ajunge la beneficiar acest credit-punte? Ai putea să te trezeşti că ai banii la dispoziţie într-o săptămână de la semnarea contractului de finanţare, pentru care Anghel dă o dată estimativă în jur de 15 septembrie a.c..

Cheia întregului program este capacitatea de implementare a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. „Oamenii nu sunt motivaţi corespunzător, au salarii de 1.200 de lei. Nu este normal, când gestionezi un program de 400 de milioane de euro. Sunt şi puţini, aparatul birocratic e subdimensionat. Acesta e punctul slab. Discutăm despre o organizaţie care nu poate să crească de 10 ori, aşa, peste noapte. Sunt nişte provocări extraordinare de management”, a explicat Florin Anghel.

Societatea tipică pentru StartUp Nation ar fi deci SRL sau SRL-D. Profilul: producţie, industrie creativă foto-video, precum şi IT. O firmă ce are nevoie de un echipament care costă destul de mult, peste jumătate din sumă – undeva la 20.000 de euro – 25.000 de euro. Poate să-şi desfăşoare activitatea cu nişte costuri destul de mici.

Dar analistul economic Sorin Dinu e circumspect. „Ce înseamnă industriile creative?”, se întreabă acesta, pe jumătare retoric. „Publicitate, arhitectură, meşteşug, design, artă, modă, film, muzică, artele scenei, edituri, cercetare-dezvoltare, software, jocuri, jucării, tv şi radio, jocuri video. E loc în piaţa de publicitate să faci vreo companie nouă?”. Nu prea, piaţa s-a micşorat.

„Arhitectură? Mă apuc să fac proiecte acum? O iau de la zero? Trebuie să găsesc proiecte de construcţii”. Iarăşi probleme: sectorul imobiliar are exigenţele sale. „Artă. Îmi fac un studio de fotografie sau pictură. Pot să merg în mediul rural, să fac meşteşuguri, să duc mai departe tradiţia folclorică. Design de ce, de produse? Aceasta înseamnă să am nişte produse, adică să am o cercetare-dezvoltare în spate”, a explicat Dinu.

Expertul crede că StartUp Nation „face parte din lungul şir de iniţiative care, cică, sprijină antreprenoriatul.  Se înscrie în genul de idei «hai să facem ceva şi îi spunem Programul Start-Up Nation. Şi ce putem să facem? Păi, spunem şi noi că vrem cu industriile creative», că asta este una dintre marile idei de dezvoltare ale României. Vom deveni o ţară de publicitari, actori, meşteşugari. Există un studiu de impact? Micile afaceri se dezvoltă în primul rând dacă există pentru ele piaţă”, a mai spus Sorin Dinu.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ