Judecatorii constata caracterul duplicitar al lui Voiculescu Dan: acesta „scrie” 6 pagini intr-o ora; fara greseli si corecturi…deasemenea „recomanda” ca orice „corupt” sa-si plateasca datoriile in timp ce in situatia sa concreta el face exact pe dos

1
1793
voiculescu

„Dan Voiculescu nu a făcut decât să profite de carenţele legislaţiei din domeniu pentru a putea obţine cât mai uşor zile câştig, urmând astfel a fi liberat mai repede”. Aceasta este concluzia magistratului de la Judecătoria Sectorului 5 care, pe 13 decembrie, a respins cererea de liberare condiţionată a mogulului. Decizia de instanţei nu este definitivă.

De asemenea, instanţa a decis că Dan Voiculescu poate să depună o nouă cerere în septembrie 2017. Însă, decizia instanţei nu este definitivă. Tribunalul Bucureşti va judeca contestaţia făcută de Dan Voiculescu pe 6 ianuarie.

Procurorul DNA care a intrat în sala de judecată în dosarul în care Dan Voiculescu a cerut liberarea condiţionată a spus instanţei Judecătoriei Sectorului 5  să nu ţină cont de cele 11 cărţi scrise de mogul în penitenciarul Rahova. În baza acestora, fondatorul trustului Intact ar fi câştigat 330 de zile de libertate.

Potrivit procurorului DNA, analiza manuscriselor arată mai multe nereguli. Concret există mai multe tipuri de scris pe acestea, apoi una ar afirma Voiculescu în cărţile sale, iar alta face în realitate. „Una dintre cărţi are mai multe pagini decât manuscrisul. Manuscrisele nu sunt cu adăugiri sau ştersături”, a arătat procurorul.

CE SPUN MAGISTRAŢII

Judecătoria Sectorului 5 i-a dat dreptate procurorului DNA şi a aratat că  „lucrările realizate de către petent (Dan Voiculescu are calitatea de petent, deoarece a contestat un veridict dat de o comisie de la Rahova care a amânat pentru 10 luni discutarea eliberării condiţionate- n.r.) în perioada detenţiei nu sunt de natură a dovedi că acesta s-a îndreptat şi poate executa restul pedepsei în stare de libertate”.

În realitate petentul nu a făcut decât să profite de carenţele legislaţiei din domeniu pentru a putea obţine cât mai uşor zile câştig, urmând astfel a fi liberat mai repede. Printre aceste lacune ale legislaţiei, pe  care petentul le-a exploatat cu nonşalanţă, se numără lipsa unei modalităţi concrete de control a activităţii pe care persoanele condamnate le desfăşoară în timpul programului de lucru, lipsa unei verificări efective a conţinutului lucrării, acordarea aceluiaşi număr de zile câştig indiferent de tipul de lucrare realizată (judecătorul cauzei reaminteşte că petentul a obţinut 60 de zile câştig pentru 2 studii la care a lucrat, potrivit tabelului de pontaj, în total 4 ore), lipsa unor criterii legale care să permită comisiei de liberare condiţionată să verifice modalitatea de întocmire a lucrării şi să refuze acordarea zilelor câştig”, arată Judecătoria Sectorului 5.

Instanţa nu se îndoieşte de înalta competenţă profesională a petentului şi de cunoştinţele sale de specialitate, însă raportat la condiţiile concrete de care acesta beneficiat în detenţie precum şi la durata de timp acordată redactării fiecărei lucrări, este imposibil ca acestea să fie opere ştiinţifice riguros  întocmite, care să dovedească că scopul pedepsei a fost atins”, mai arată magistratul.

„A EXECUTAT DOAR 2 ANI ŞI 4 LUNI DIN CONDAMNAREA DE 10 ANI”

Judecătoria a arătat că în acord cu concluziile comisiei de liberare condiţionată, instanţa apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins  la acest moment prin liberarea lui Dan Voiculescu, „pedeapsa trebuie să aibă şi un scop preventiv, prevenţia generală ocupând un loc important”.

Astfel, raportat la funcţia de exemplaritate a pedepsei, fiecare cetăţean trebuie să fie conştient de consecinţele la care    s-ar expune în cazul încălcării legii penale. Eliberarea petentului din pedeapsa de 10 ani aplicată pentru o infracţiune care a produs puternice reacţii în rândul societăţii după numai doi ani şi 4 luni, în condiţiile în care acesta a obţinut aproape 1 an de zile câştig ca urmare a redactării unor lucrări ştiinţifice în maniera mai sus descrisă, ar fi de natură a avea un efect total opus. Evident, o astfel de măsură nu ar fi de natură a avea un efect descurajant, ba din contră, ar dovedi o lipsă de reacţie  din partea statului faţă de cei care încalcă normele legale”, au mai motivat magistraţii.

Magistraţii au constata că  pentru 4 din cele 11 lucrări ştiinţifice, realizate de Dan Voiculescu de petent respectiv „Omenirea încotro?”, „Dezvoltarea Economică”, „Economia Românească” şi „Investiţiile străine–vector al dezvoltării economice”, nu există un tabel de pontaj, lucru recunoscut chiar de către administraţia Penitenciarului Rahova.

La interpelarea instanţei, Penitenciarul Rahova a răspuns că în perioada 7.02.2014-4.03.2015 nu s-au întocmit tabele de pontaj  pentru lucrările ştiinţifice redactate de către deţinuţi. În acest sens, s-a arătat că comisia de selecţionare la activităţi productive a unităţii nu a mai făcut propuneri privind programul şi locaţia desfăşurării activităţii de elaborare a lucrărilor ştiinţifice.

Conducerea Penitenciarului Rahova a considerat că dispoziţiile Deciziei nr. 619 din 14.10.2011 nu mai sunt aplicabile odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 254/2013 care prevedeau că se acordă 30 de zile pentru fiecare lucrare redactată. S-a apreciat că, spre deosebirea de Legea nr. 275/2006, unde se considerau ca 3 zile executate pentru 2 zile de muncă (în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice) fiind astfel necesară ţinerea evidenţei  timpului de lucru, o astfel de obligaţie nu şi-ar mai găsi justificarea raportat la noile prevederi legale privind acordarea zilelor câştig (30 de zile indiferent de munca efectiv depusă).

Această practică a încetat la data de 4 mai 2015 ca urmare a unei adrese a ANP, prin care s-a transmis că se impune respectarea exactă a prevederilor Deciziei nr. 619 din 14 octombrie 2011 în ceea ce priveşte stabilirea programului de lucru şi întocmirea tabelelor nominale de pontaj.

Nu intră în competenţa instanţei de a examina dacă conducerea Penitenciarului Rahova a aplicat corect prevederile legale în vigoare, o astfel de analiză depăşind obiectul prezentei cauze. Cu toate acestea instanţa nu poate să nu constate că nu există nicio dovadă concretă că aceste lucrări au fost redactate de petent în penitenciar”, arată Judecătoria Sectorului 5.

ANALIZA JUDECĂTORIEI SECTORULUI 5

  • Prima lucrare, „Omenirea încotro?” (manuscrisul depus de apărătorul petentului are 81 de pagini), a fost realizată într-un interval de 33 de zile (1.10-2.11.2014- fila 6 vol II).
  • La două săptămâni de la începerea acestei lucrări, petentul s-a apucat de o nouă lucrare intitulată „Dezvoltarea economică durabilă”, lucrare finalizată într-un interval de 61 de zile (17.10.-16.12.2014 fila 6 vol II). Pentru această lucrare s-a întocmit un program de lucru, în fiecare zi de luni până vineri.între 14-22 (fila 77 vol I, fiind de altfel singura lucrare din această perioadă pentru care există program de lucru), neexistând însă şi un tabel de pontaj.
  • La  scurt timp după terminarea primei lucrări, petentul s-a apucat de cea de-a treia lucrare, intitulată „Economia Românească”, finalizată în 82 de zile (7.11.2014-28.01.2015), ulterior fiind începută şi cea de-a patra carte, Investiţiile străine directe-vector al dezvoltării economice (redactată între 3.12.2014-17.03.2015). Practic instanţa constată că în 5 luni şi jumătate, petentul scrisese deja 4 lucrări.
  • Instanţa de judecată reţine şi că pe parcursul detenţiei, petentul a redactat două comunicări ştiinţifice intitulate „A New Theory of Value” şi „Some Considerations regarding Development  of the Theory of Maslow” cu care a participat la conferinţa ştiinţifică internaţională „The future of Europe”.
  • În ceea ce priveşte studiul „Some Considerations regarding Development  of the Theory of Maslow” manuscrisul pus la dispoziţie de apărătorul petentului are 5 pagini în timp ce în cazul studiului„ A New Theory of Valu”e judecătorul cauzei constată cu surprindere că manuscrisul scris de petent are circa 20 de pagini, în timp ce varianta tehnoredactată (depusă la dosar de apărătorul petentului) are în jur de 40 de pagini.
  • În ceea ce priveşte timpul efectiv acordat redactării acestor două studii, instanţa constată că petentul a fost pontat doar câte două ore pentru fiecare lucrare. (filele 93-97 vol I pentru lucrarea „A New Theory of Value” şi filele 104-109 vol I pentru lucrarea Some Considerations regarding Development  of the Theory of Maslow). Cu toate acestea, pentru fiecare dintre aceste două lucrări petentul a beneficiat de câte 30 de zile câştig (în total aşadar 60 de zile).
  • Documentele existente la dosar dovedesc că Dan Voiculescu lucra concomitent la 9 lucrări ştiinţifice (programul existent la fila 123 vol I)
  • Referitor la lucrarea „Efectul de antrenare a investiţiilor străine”, instanţa reţine că petentului i s-a stabilit un program de lucru astfel: 4 ore sâmbăta între 9-13 şi 4 ore duminica între 9-13. Din fişa de pontaj reiese că petentul a lucrat câte o ora în 7 zile din luna aprilie (de fiecare dată între orele 16-17) , fiind pontat ulterior în alte 5 zile fără a se indica intervalul orar (filele 124-131 vol I). Spre  deosebire de nota internă a ANP-ului care a considerat că în zilele în care nu a fost indicat intervalul orar, petentul a lucrat doar o oră (filele 7-8 vol II), instanţa va interpreta această neconcordanţă în favoarea sa, considerând că acesta a lucrat întregul program de 4 ore în acele zile. Rezultă aşadar că petentul a realizat o lucrare de 180 de pagini (cât se indică în nota internă a ANP-ului) în 27 de ore (circa 6 pagini pe oră) Şi în acest caz instanţa reţine că manuscrisul depus la dosar are în jur de 75 de pagini, în timp ce lucrarea tehnoredactată are 180 de pagini (potrivit notei interne a ANP –ului,fila 7 verso vol II)
  • Situaţia este asemănătoare şi în ceea ce priveşte lucrarea„ Managementul riscului”. Petentului i s-a stabilit un program de 4 ore sâmbăta între 9-13 şi 4 ore duminica între 9-13. Din fişa de pontaj reiese că petentul a lucrat câte o ora în 7  zile din luna mai (de fiecare dată între 16-17) , fiind pontat ulterior în alte 16  zile fără a se indica intervalul orar (filele 140-149 vol I). Practic o lucrare de 143 de pagini (număr de pagini indicat de nota ANP-fila 6 verso vol II) a fost realizată în 71 de ore (interpretând în favoarea petentului numărul de ore muncite pentru zilele în care nu au fost indicat exact numărul de ore). Şi pentru această lucrare, manuscrisul depus de apărătorul petentului are aproape jumătate din numărul de pagini pe care îl are varianta tehnoredactată ( circa 60 de pagini faţă de 143)
  • Pentru lucrarea „Clasa de Mijloc” petentul a fost pontat 10 ore în intervalul aprilie-mai 2015, fiind ulterior pontat ulterior în 19 zile, fără a se indica intervalul orar (programul de lucru stabilit  fiind de 4 ore, rezultă în total  maxim 86 de ore.) Lucrarea are în varianta tehnoredactată 219 pagini ( potrivit notei interne a ANP-ului- fila 7 verso) în timp ce manuscrisul depus de petent are circa 115 pagini.
  • Pentru lucrarea „A patra cale”, petentul nu a fost pontat nici măcar o oră, în tabelul întocmit în acest caz (filele 62-65 vol I) nefiind bifată vreo zi în care petentul a muncit la această carte. Manuscrisul depus la dosar are sub 100 de pagini, în timp ce lucrarea are în total 242 de pagini (copia xerox aflându-se în volumul doi).

CÂT DE MULT S-AR FI ÎNTREPTAT?

Instanţa constată că în perioada supusă analizei Dan Voiculescu a desfăşurat activităţi lucrative, având 49 de zile câştigate ca urmare a muncii prestate, precum şi un număr de 330 zile câştig ca urmare a elaborării a 11 lucrări ştiinţifice. Totodată, Voiculescu a fost recompensat de 11 ori.

Referitor la cât de mult activitatea ştiinţifică a petentului pe parcursul detenţiei dovedeşte că acesta  s-a îndreptat, instanţa a constatat că în cadrul şedinţei de judecată, procurorul a invocat două paragrafe din lucrarea ,,A patra cale” care să sublinieze caracterul duplicitar al acestuia şi anume: „nu poate fi competiţie locală între întreprinzătorul cinstit care îşi construieşte cu efort propriu întreprinderea, care îşi plăteşte taxele şi creditele, care se luptă să îşi facă loc pe o piaţă deschisă şi coruptul ori corupătorul cu protecţie politică ce îşi achiziţionează întreprinderea cu 1 euro de la stat sub forma privatizării ce beneficiază de scutiri, reeşalonări, credite preferenţiale” şi „S-au prădat zeci de miliarde de euro în România din 1989 până în prezent şi aproape nimeni nu a fost pedepsit. Noi considerăm că toate pagubele produse societăţii prin corupţie trebuie recuperate de la cei vinovaţi, că eforturile în acest sens trebuie continuate şi intensificate, în limitele legii, pentru că doar convingerea corupţilor că nu se vor putea bucura liniştiţi de roadele furtului lor îi va descuraja pe cei tentaţi de îmbogăţirea prin corupţie. Considerăm că trebuie aduse modificările necesare legislaţiei pentru ca infracţiunile de corupţie să nu se bucure de prescriere, graţieri, reduceri ale termenelor de recluziune sau alte prevederi favorizante, mai ales atunci când pagubele nu au putut fi recuperate. Toate aceste măsuri stau sub semnul principiului „Toleranţă zero faţă de corupţie.” .

„Contrar susţinerilor apărătorului petentului, instanţa apreciază că acestea se circumscriu situaţiei juridice a petentului. Petentul a fost condamnat într-adevăr pentru o infracţiune de spălare de bani, însă banii respectivi proveneau dintr-o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie: infracţiunea prev. de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000. De asemenea faţă de petent s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (în condiţiile administrării întregului probatoriu, soluţia de încetare a procesului penal nu putea fi dispusă decât dacă se constata că fapta exista, constituia infracţiune şi fusese săvârşită de către acesta). Faptele petentului au fost comise în legătură cu privatizarea Institutul de Cercetări Alimentare Bucureşti”, arată magistraţii.

Judecătorii mai susţin că chiar dacă la prima vedere astfel de paragrafe par a fi o dovadă de demagogie, raportat la fapta pentru care Dan Voiculescu este încarcerat, instanţa consideră că trebuie analizată în ansamblu activitatea ştiinţifică din penitenciar a petentului pentru a stabili dacă acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare şi a gândit ceea ce a scris sau din contră, toate acestea nu reprezintă decât o modalitate facilă de a fi liberat condiţionat mai devreme.

„Raportat la momentul comiterii faptelor (2004-2005), este posibil, cel puţin în teorie, ca în zece ani petentul să fi conştientizat greşelile sale şi necesitatea respectării legii”, mai arată judecătorii.

SOLICITAREA LUI DAN VOICULESCU

Avocatul lui Dan Voiculescu a înregistrat cererea în 28 noiembrie, la Judecătoria Sectorului 5, iar instanţa a stabilit iniţial termenul de judecată pentru 17 ianuarie. Voiculescu a solicitat instanţei să stabilească un termen mai scurt de judecată, cererea fiind admisă de Judecătoria Sectorului 5, care a decis ca cererea ca solicitarea să fie analizată în 13 decembrie.

În 25 noiembrie, cererea lui Dan Voiculescu a fost analizată şi de Comisia Penitenciarului Rahova, unde acesta execută pedeapsa. Membrii Comisiei de la Penitenciarul Rahova au analizat cât a executat efectiv din pedeapsă Dan Voiculescu, dacă are zile câştigate pentru că a prestat activităţi în timpul detenţiei, dar şi comportamentul acestuia. În fracţia de pedeapsă intră atât perioada executată efectiv de Dan Voiculescu de la încarcerarea sa, în 8 august 2014, cât şi zilele câştigate pentru că a prestat activităţi în timpul detenţiei.

1 COMENTARIU

  1. Personal cred ca-i acordati o … nemeritata atentie, politrucului asta securisto-oligarho-comunist!
    Daca ‘antenele’ lui (puse 100% in slujba psd-ului, aka partidul penalilor si coruptilor) sint asa de veninoase si vitupernante acum, cu el in puscarie, va dati seama cam ce-ar fi cu mogulul pus in libertate?!?

LĂSAȚI UN MESAJ