Irina Socol-de la om de afaceri în domeniul IT la denunțătoare a prietenilor săi și manipulare a avocatului Bulai (plătit de ea) în detrimentul Anei Maria Pătru și în folosul DNA

0
1395

Ana Maria Pătru este un om obișnuit care a trăit o poveste de groază. Ea a povestit modul incredibil în care s-a desfășurat ancheta DNA la Ploiești. Petrecea ore în șir împreună cu denunțătoarea ei, Irina Socol, suspectă în același dosar, alături de anchetatorii ei, într-un soi de ședințe de briefing asupra a ceea ce trebuia să declare.

Tipul ăsta de presiune psihică nu este prea des întâlnit. Două persoane implicate în același dosar să fie ținute ca la o petrecere în sediul DNA, cu pizza și bomboane Leonidas, aduse de un suspect, discuții prelungite în care să i se spună ce să declare, avocatul să fie plătit de persoana care avea statut de suspect în dosar, totul pentru un scop: denunțuri împotriva lui Victor Ponta, Liviu Dragnea, Sebastian Ghiță.

Ana Maria Pătru poate fi acuzată de multă naivitate, dar acuzațiile ce se profilează la adresa anchetatorilor DNA sunt mult mai grave. Încălcarea tuturor normelor procedurale, distorsionarea deliberată a declarațiilor, favorizarea unuia din suspecți, totul pentru a fabrica (încă) un dosar cu nume sonore.

Ana Maria Pătru povesteste despre prietenia sa cu Irina Socol , care se-ntinde pe o durată de aproape 8 ani. A cunoscut-o după alegerile europarlamentare din 2009, la iniţiativa ei, când i-a trimis la birou un mesager, despre care avea să afle ulterior, chiar de la ea, că fusese general în cadrul SRI.

Ana Maria Pătru îşi aminteşte:
“Este posibil,  ca Irina Socol să fi fost apropiată de serviciile de informații, poate că mai mult de SIE decât de SRI, dar să trimită un general de informații ca mesager…

Eu vă spun lucrurile așa cum le-am aflat. Am acceptat această relaţie de prietenie, pentru că ea mi-a părut o persoană onestă, afabilă şi, în plus, avea un comportament foarte modest şi plăcut. Neavând nicio competență și nicio legătură cu desfăşurarea contractelor sau organizarea licitaţiilor pentru softuri, nu mi s-a părut că ar fi vorba de vreun conflict de interese: nici moral şi, cu atât mai puţin, legal, cu atât mai mult cu cât n-am discutat niciodată cu Irina Socol despre contracte ori licitații. În toţi aceşti ani, până la denunţul din 2016, am considerat-o pe Irina Socol ca fiind cea mai bună prietenă a mea”.

“În ceea ce  priveşte interesul faţă de AEP, Irina Socol mi-a părut mereu că iubeşte un singur lucru: pe SIVECO, firma pe care a fondat-o de la zero şi pe care a adus-o pe primul loc în topul producătorilor de softuri pentru instituţiile publice din România. Pentru Irina Socol, AEP era la fel de interesant ca pentru orice client: pentru bani. Aşa cum am spus şi în scrisoarea adresată Comisiei de anchetă parlamentară cu privire la alegerile prezidenţiale din 2009, din punctul meu de vedere, SIVECO şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale corect. Nu sunt specialistă, dar cred că softul a funcţionat corect şi nu cred că rezultatul alegerilor ar fi putut fi modificat prin soft: nici atunci, nici după aceea”.

“Ce am semnalat eu, fără să afirm vreo clipă că lucrurile ar sta în mod necesar aşa, ţine de faptul că SIVECO a câştigat cam toate licitaţiile pentru softuri în care a intrat – atât cu AEP, cât şi cu alte instituţii publice. Având în vedere scandalul legat de SII Analytics, despre care o mulţime de jurnalişti au scris în ultima perioadă, am lansat întrebarea către Comisia SRI dacă există vreo suspiciune privind apropierea SIVECO de Serviciul Român de Informaţii”.

“De-a lungul timpului, au existat două becuri roşii care s-au aprins:
În când 2012 Parchetul General a cerut listele electorale permanente în celebrul dosar al referendumului. În continuare, consider că nu e treaba procurorilor să aibă acces la aceste informaţii.

A doua alarmă mi s-a declanşat în timpul urmăririi penale, când procurorul de caz mi-a cerut lămuriri despre eventuale vulnerabilităţi ale softului de contabilizare a voturilor. În rest, nu am avut niciodată impresia că este cineva care ar dori să influenţeze din zona instituţiilor de forţă desfăşurarea alegerilor sau modul de funcţionare a AEP”.

În legatura cu arestarea sa, în plină campanie electorală, Ana Maria Pătru crede că există trei motive:

“Unu: Eu nu am făcut vreodată parte din cercurile olimpiene ale celor care luau deciziile în România. Doi: Cred că se aşteptau ca rezultatul alegerilor parlamentare să fie mult mai strâns. Şi, poate astfel, AEP ar fi putut deveni un pion important în ecuaţia din această toamnă. Dar asta este doar o speculaţie, pentru că nu văd cum AEP ar fi putut să influenţeze rezultatul alegerilor. Poate că nu sunt eu suficient de imaginativă în acest sens. Al treilea motiv: Mi s-au cerut denunţuri împotriva oamenilor politici, mai ales Liviu Dragnea şi Sebastian Ghiţă. Mă gândesc că un eventual denunţ împotriva liderului partidului, care era primul în sondaj şi care a câştigat alegerile, ar fi putut conta”.

Referindu-se la personajele importante în ecuaţia dosarului său, Ana Maria Pătru spune:
“În primul rând, cei doi denunţători ai mei, foştii mei prieteni Irina Socol şi Dan Mihai Cernăianu. Există însă o diferenţă între cei doi: Irina Socol a făcut acel denunţ mincinos din proprie iniţiativă, fiind prietenă cu anumiţi oameni din Sistem, în timp ce despre Cernăianu am auzit că ar fi fost prins şi în alte dosare, fiind astfel constrâns să devină şi el un turnător mincinos.

Personajul cheie, cred, însă că este avocata Irinei Socol, Angelica Enache. Pe de o parte, pentru că, pe tot parcursul anchetei, ea mi-a creat impresia că este şefa Irinei şi că-i dictează ce să spună şi să facă, de parcă i-ar fi fost un fel de superior ierarhic. Nu mi s-a părut o relaţie client–avocat clasică. Dar să zicem că aici pot fi subiectivă. Pe de altă parte, avocatul care mi-a fost impus, plătit de Socol, Ovidiu Bulai, mi-a spus că doamna Enache ar avea relaţii puternice într- un serviciu de informații şi că de aici garanţia că lucrurile urmează să meargă în direcţia „corectă”.

Ana Maria Pătru vorbind despre dosarul în care acuzată:
“Dosarul meu a fost instrumentat de şeful d-lui Mircea Negulescu, zis Portocală, şeful Direcţiei DNA Prahova, domnul procuror Lucian Onea. Pe parcursul anchetei mi-am dat seama că procurorii aveau o agendă bine stabilită şi că nu este firească familiaritatea pe care o aveau cu denunţătoarea Irina Socol”.

Amintind despre Irina Socol:
“Pot să spun că aceasta mi-a spus, chiar în sediul DNA de la Ploieşti, că este convinsă că „i s-a tras de la Sebastian Ghiţă”. Mi-a spus că dosarul din 2014 a pornit de la acesta, cu scopul de a elimina SIVECO, care concura firmele lui Ghiţă în licitaţiile pentru contractele de software. Sincer, având în vedere că nu ne mai văzusem de ceva timp, mi s-a părut ciudată această mărturisire, pe care o făcea chiar în sediul DNA Prahova”.

Referindu-se la „aventura” DNA :
“Greşeala mea cea mai mare a fost încrederea pe care mi-am pus-o în cea pe care o consideram prietena mea, denunţătoarea Socol. În momentul în care am acceptat propunerea ei de a-mi „recomanda” și plăti avocatul, cu promisiunea că voi primi o pedeapsă cu suspendare, chiar dacă nu comisesem nicio infracţiune, am căzut într-o uriaşă capcană. Am ajuns, practic, la mâna ei şi a procurorilor care instrumentau cazul, din acel moment presiunile crescând considerabil asupra mea. Am acceptat, în felul acesta şi încălcările procedurilor penale, dar şi pe cele ale legii. Practic, am fost şantajată”.

Dând sfaturi:
“Recomandarea mea pentru toţi cei care, Doamne fereşte, trec printr-o experienţă similară este să spună mereu adevărul, indiferent care li se pare calea mai simplă şi să-şi aleagă un avocat în care să aibă deplină încredere. Din păcate, în România de astăzi, inclusiv unii dintre avocaţii apărării tremură în şoşoni în faţa Sistemului şi nu le apără şansele clienţilor care i-au angajat”.

Făcând dezvăluiri deosebit de grave:
“Avocatul Ovidiu Bulai a lucrat în permanenţă în favoarea denunţătoarei mele şi în favoarea procurorilor. Şi am înregistrările discuţiilor cu acesta care pot dovedi toate aceste lucruri. Din păcate, judecătorii nu au invalidat urmărirea penală, deşi sunt dovezi cât se poate de clare ale încălcării legislaţiei, a procedurilor şi a drepturilor omului. De aceea, spun că procesul meu pleacă de la premise false. Sunt însă moderat optimistă că lucrurile care vor ieşi la iveală mă vor ajuta pe parcursul judecării dosarului. Poate, în acest timp, România va face paşi spre însănătoşire”.

Analizând Operațiunea „Noi suntem Statul”
“Ce este însă clar pentru mine este că nu oamenii politici conduc operaţiunea. Eu am avut de-a face cu ei, prin natura funcţiilor deţinute şi vă pot spune că aproape tuturor le tremurau izmenele în ultimii doi ani. Ceea ce îmi arată că, în tradevăr, clasa politică actuală a ajuns mai degrabă un teatru de păpuşi. Este însă datoria politicienilor şi a oamenilor corecţi din Justiţie să repare aceste lucruri, pentru că ei sunt singurii învestiţi de oameni cu încredere în acest sens. Nu cred că se va schimba ceva semnificativ în perioada următoare, așa că nu ne rămâne altceva de făcut decât să spunem oamenilor cum arată realitatea instituțiilor de forță. Ceea ce eu voi face în continuare, cu orice risc.

Din păcate, în toate instituţiile din România, sunt o grămadă de oameni fără caracter, dispuşi benevol, nu forţaţi, să susţină şi să facă parte din grupul botezat cu numele „Noi suntem Statul”. Este exact ca pe vremea lui Ceauşescu: nu toţi turnau pentru că erau forţaţi, mulţi o făceau şi benevol în schimbul unor beneficii. La baza operaţiunii „Noi suntem Statul” stau mai multe lucruri: naivitatea populaţiei care se lasă manipulată, lăcomia celor care populează instituţiile şi încearcă să le personalizeze, puterea neţărmurită pe care o exercită şi lipsa mecanismelor instituţionale de control, care să asigure separarea puterilor în stat. Așa cum spuneam, nu cred că se va schimba ceva!”

Mai multe detalii pe:
http://evz.ro/socol-obsedata-ghita.html?&page=1
http://evz.ro/socol-obsedata-ghita.html?&page=2

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ