Luna viitoare se vor vota în sesiune plenară la Strasbourg recomandări pentru statele membre UE, precum reducerea TVA la alimentele ce urmează să expire sau interzicerea preţurilor sub costurile de productie

0
1095
Strasbourg recomandări pentru statele membre UE

Parlamentarii europeni vor noi măsuri pentru a limita risipa alimentară, în România, legea risipei alimentare ar trebui să intre în vigoare luna viitoare.

Comisia pentru Mediu, sănătate publică şi siguranţa alimentară din cadrul Parlamentului European a înaintat noi propuneri în ceea ce priveşte măsurile pe care Comisia Europeană le-ar putea impune în UE pentru a reduce risipa alimentară.

Parlamentarii au solicitat astfel Comisiei Europene ridicarea actualelor restricţii asupra donaţiilor de alimente şi au insistat asupra necesităţii rezolvării confuziei create de expresiile „„a nu se consuma de preferinţă după data de” şi ” expiră la ” de pe etichetele produselor. Mai mult, europarlamentarii au propus Comisiei introducerea unor scutiri de TVA atunci când se fac donaţii de alimente de care ar trebui să se ocupe din punct de vedere logistic Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD).

„Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European invită statele membre să respecte recomandările Comisiei și să stabilească o cotă de TVA mai mică sau egală cu zero dacă donația are loc în apropierea datei durabilității minimale sau dacă produsele alimentare nu mai pot fi vândute”, se arată în raport.

Toate aceste propuneri vor fi supuse votului în cadrul sesiunii plenare a parlamentului ce va avea loc în perioada 15-18 Mai la Strasbourg.

Europarlamentarii au juns, totodată, la concluzia că legislaţia UE ar trebui să stabilească o ierarhie a deșeurilor alimentare, cu un accent clar asupra prevenirii la sursă. Mai exact, într-o primă etapă, producătorii ar trebui să prevină risipa la sursă, după care ar trebui salvate alimentele comestibile, acordând prioritate uzului uman față de hrana pentru animale și față de prelucrarea ulterioară în produse necomestibile. Urmează reciclarea organică, valorificarea energetică şi de abia apoi eliminarea deșeurilor.

„Comisia constată că o parte din risipa și pierderile de la nivelul exploatațiilor este cauzată nu numai de specificațiile de produs impuse furnizorilor, ci și de alte practici restrictive, cum ar fi anularea comenzilor din cauza modificării cererii consumatorilor, supraproducția ca rezultat al cerințelor de a răspunde nevoilor sezoniere și utilizarea de articole alimentare de bază ca „lideri ai pierderilor” pentru a mări cota de piață; subliniază necesitatea de a revizui standardele de comercializare cu privire la calitate și la estetică pentru clasificarea produselor agricole”, se mai arată în iniţiativa europarlamentarilor.

Parlamentarii europeni doresc, totodată, să interzică vânzările sub costurile de producţie, ajungînd la concluzia că preţul mic încurajează risipa alimentară. „Comisia remarcă faptul că practicile comerciale inechitabile și dumpingul prețurilor în sectorul alimentar rezultă deseori în vânzarea alimentelor la un nivel inferior adevăratei lor valori, contribuind astfel la o risipă mai mare, și că o interzicere a vânzării la un preț mai mic decât cel de producție este necesară de urgență, parțial pentru a spori conștientizarea în rândul consumatorilor cu privire la valoarea reală a alimentelor”, se mai arată în raportul ce urmează a fi supus votului.

În România, a fost promulgată anul trecut o lege privind risipa alimentară (217/2016) care a introdus obligativitatea agenţílor economici de a intreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare în următoarea ordine:

  • măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimetar, incepând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare
  • măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limita de consum, conform legislatiei in vigoare;
  • măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limita de consum, către entităţi, devenite operatori din sectorul agroalimentar ca urmare a înregistrării la Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor.

Legea ar trebui să intre în vigoare în luna mai, dar nu există încă norme metodologice de aplicare.

În statele membre UE se aruncă anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente, adică 173 de kg pe cap de locuitor, ceea ce duce la emisii de 170 de milioane de tone de CO2 şi la un consum de 261 milioane de tone de diverse resurse. Cel mai mult se aruncă în Olanda (541 de kg/cap de locuitor), Belgia (345 de kg), iar cel mai puţin în Slovenia (72 de kg), Malta şi România (76 kg).

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ