Inflaţia a produs perturbări, ceea ce a dus la ieşirea ROBOR-ului din joc şi introducerea unui nou indice

0
244

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,36% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018, conform datelor anunţate de Banca Naţională a României (BNR).

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a declarat pentru Agerpres că inflaţia a produs perturbări în viaţa publică ceea ce a dus la ieşirea ROBOR-ului din joc şi introducerea unui nou indice de referinţă pentru credite (IRCC), dar Banca Naţională a României nu are alt rol decât acela de matematician al sistemului.

„Inflaţia a dus la perturbări în viaţa publică ceea ce a dus până la urmă la ieşirea ROBOR-ului din joc şi introducerea unui indice care a fost public astăzi pe site-ul Băncii Naţionale, BNR ne având alt rol decât acela de matematician al sistemului. Adică face calcule. Face calcule pe baza formulei cerute de lege”, a afirmat Adrian Vasilescu.

El a precizat că şi acest indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor va ţine cont de inflaţie.

„Nu are cum să fie altfel. Orice indice care stabileşte o dobândă ţine cont de inflaţie. De inflaţie, când e vorba de credite, nu poate fugi nimeni. Inflaţia va stabili întotdeauna costul creditului, pentru că apare o dorinţă. Dorinţă care spune aşa: să avem credite cu dobânzi ca afară. Ca să avem credite cu dobânzi ca afară ar însemna să avem inflaţie ca afară şi în acelaşi timp condiţii economice ca afară. În anii cu inflaţie negativă am avut credite cu dobânzi mai bune decât în Cehia, Polonia şi Ungaria pentru că inflaţia era sub zero. Când a crescut inflaţia peste zero a crescut şi ROBOR-ul”, a explicat Vasilescu.

Consultantul BNR a menţionat că o parte din credite vor rămâne legate de ROBOR, respectiv creditele pentru programul „Prima casă” şi cele cu dobândă variabilă aflate pe stoc, dar acestea din urmă pot fi refinanţate dacă sunt condiţii şi dacă se înţelege clientul cu banca.

Întrebat dacă este posibil să se înregistreze o cotaţie a Indicelui de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor peste nivelul ROBOR la 3 luni sau la 6 luni, Adrian Vasilescu a spus că nu-şi permite să facă prognoze.

„Vom vedea care va fi realitatea. Sunt mulţi cititori în stele care încep să facă prognoze. Nu ştiu cum va fi realitatea. Ceea ce ştiu este că va fi cum va fi inflaţia”, a adăugat Adrian Vasilescu.

Consultantul de strategie la BNR a explicat evoluţia ROBOR, care a urmat tendinţa inflaţiei, fapt care condus la aceste perturbări în piaţă.

„Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 19, ROBOR-ul iese dintr-o realitate contra naturii, ca să o numesc aşa, introdusă prin ordonanţa 50 din 2010 prin care acestuia i s-a dat o misiune nepotrivită pentru el. Dar aşa a fost ordonanţa, aşa a fost realitatea. De atunci, din 2010, ROBOR-ul a intrat în calculul dobânzilor la credite. Formula din ordonanţă a fost următoarea: dobânda la credite egal ROBOR, care este un indice variabil, plus marja băncii, care înseamnă un indice fix. Dacă era făcut un credit pe 30 de ani urma ca această marjă a băncii să rămână fixă timp de 30 de ani. La ce s-a ajuns? S-a ajuns că ROBOR-ul are o direcţie pe care i-o dă întotdeauna inflaţia. Atât timp cât am avut în România inflaţie negativă ROBOR-ul a stat cuminte, sub 1%. Erau realităţi în jur de 0,50% – 0,60%, până în septembrie 2017 când inflaţia a crescut datorită intervenţiei autorităţilor de reglementare la energie termică, la energie electrică, la gaze naturale, plus creşterea preţului combustibilului pe plan internaţional. Şi toate acestea au făcut inflaţie în România. Inflaţia a urcat ROBOR-ul şi a ieşit scandal în piaţă”, a subliniat reprezentantul BNR.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ