Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează dobânda la majoritatea creditelor în lei, se apropie cu paşi rapizi de pragul de 2%, înregistrând un nou maxim al ultimilor trei ani

0
363
Grafic financiar

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară.

ROBOR la trei luni a atins nivelul de 1,89%, după ce două zile stagnase la 1,87%, în timp ce ROBOR la şase luni a crescut la 2,03%, cel la nouă luni a ajuns la 2,08%, iar ROBOR la 12 luni a înregistrat 2,13%.

Creşterea acestui indice va conduce la majorarea ratelor pe care debitorii le plătesc pentru creditele contractate în lei.

Sunt analişti care estimează că problemele care vor începe să apară odată cu saltul accelerat al ROBOR vor fi mult mai mari decât cele din cazul crizei împrumuturilor în franci elveţieni (CHF).

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat, luna trecută, că statul a colectat peste aşteptări, context în care lichiditatea din bănci a scăzut, ceea ce a condus la creşterea ROBOR. În opinia lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Centrale, o colectare ca la carte nu implică neapărat golirea de lichiditate a sistemului bancar, pentru că vorbim de un proces cu dus- întors, Ministerul Finanţelor Publice încasând şi cheltuind, iar piaţa reglându-se prin acest sistem.

Pentru reglarea lichidităţii din sistemul bancar, Banca Naţională a României (BNR) a derulat patru operaţiuni repo, în luna octombrie, injectând 9,3 miliarde lei în 3 octombrie, circa 4,13 miliarde lei în 10 ale lunii, peste 1 miliard de lei în 23 octombrie şi, respectiv, 4,12 miliarde lei în 30 octombrie.

Aceste mişcări ale Băncii Naţionale vin în contextul în care, până în urmă cu câteva luni, atât reprezentanţii BNR, cât şi bancherii comerciali susţineau că sectorul bancar este inundat cu lichiditate.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru,  evidenţiază că atâta vreme cât BNR injectează lichiditate în piaţa bancară, este clar că avem un deficit pe care îl acoperă:

„Nu mai avem lichiditatea de lunile trecute. Până acum câteva săptămâni, când a început să crească ROBOR, în piaţa monetară a existat un exces de lichiditate – bani plasaţi la BNR, la facilitatea de depozit. Băncile plasau bani în fiecare zi la BNR, pentru că nu aveau altă destinaţie de plasament. Acel exces de lichiditate a fost foarte mare. Acum un an-doi, excesul de lichiditate din bănci se ridica la peste 20 de miliarde de lei, la începutul acestui an era în jur de 15 miliarde, prin august acest exces rămăsese la circa 5 miliarde şi probabil că în octombrie s-a transformat în deficit, în contextul în care banii au ieşit din piaţa monetară prin mai multe canale.
În primul rând, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut titluri de stat şi a tras bani de la bănci, împrumutându-se, în timp ce titlurile ajunse la maturitate şi pe care MFP le-a rambursat au fost, în perioada verii, destul de mici. Practic, în vară, MFP a emis titluri de circa 3-4 miliarde lei, lunar, în timp ce maturităţile de rambursat erau sub 2 miliarde lei. Astfel, pe net, MFP a retras circa 2 miliarde lei, lunar, din excesul din piaţă.
De asemenea, au fost făcute plăţi foarte mari de dividende, bani pe care companiile de stat îi ţineau la băncile comerciale. Când companiile au făcut plăţi către bugetul de stat în contul Trezoreriei, aceşti bani au ieşit din piaţa monetară. Astfel, excesul de lichiditate s-a transformat în deficit. Statul şi companiile de stat au transformat excedentul de lichiditate din bănci în deficit.
Banii revin înapoi când MFP face plăţi. Dar cele două operaţiuni au fost mai mari decât de obicei”.

După prima inserţie de lichiditate a BNR, Adrian Vasilescu, a spus că in condiţiile în care analizele vor arăta că este nevoie, că apare un deficit de lichiditate şi că el trebuie şi poate fi reglat, este posibil să mai asistăm la astfel de operaţiuni REPO, menţionând totodata: „Dacă ne uităm în istoria recentă, vom vedea că în 2012-2014 astfel de intervenţii au fost cu zecile – au fost şi 60, şi 70 de operaţiuni REPO într-un an. Ele sunt făcute la vedere, iar BNR comunică despre fiecare dintre aceste intervenţii”.

Ionuţ Dumitru estimează că, în perioada noiembrie-decembrie, este de aşteptat ca MFP să facă plăţi foarte mari, în contextul în care deficitul bugetar se preconizează că va ajunge către 3%. În opinia domnului Dumitru, ROBOR va mai scădea, dar nu va mai reveni la nivelul de dinainte de luna octombrie, când era mai mic de 1%.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ