Un raport al Parlamentului European privind emisiile cu efect de seră plasează România pe locul 10 în topul statelor membre, raportat la cantitatea de noxe emisă în atmosferă. Documentul nu ţine însă cont nici de gradul de industrializare a statului monitorizat şi nici de populaţie.
Potrivit datelor Parlamentului European, pe primul loc în UE cu cele mai multe noxe emise în anul 2015 se află Germania cu 901.931 kilotone de CO2, urmată de Regatul Unit cu 503.499 kilotone de CO2 şi Franţa cu 457.128 kilotone de CO2, România fiind plasată pe locul 10, cu 116.426 kilotone de CO2. Pe ultimele locuri se află Cipru cu 8,430 kilotone de CO2 şi Malta cu 2.226 kilotone de CO2.
Situaţia se schimbă însă radical, dacă noxele emise sunt raportate la numărul de locuitori. Potrivit calculelor „Adevărul”, Luxemburg, ţară cu numai 537.853 de locuitori, se situează pe primul loc cu cea mai mare poluare pe cap de locuitor – 19,12 tone de CO2.
Top 5 este completat de Cipru, cu 15,67 de tone de CO2, Estonia cu 13,94, Irlanda cu 13,05 şi Republica Cehă cu 12,18. Germania, stat cu o economie puternică şi o industrie foarte dezvoltată, s-ar situa abia pe locul şapte cu doar 11,21 one de CO2 pe cap de locuitor, în timp ce România se află pe locul 24 cu doar 5,78 tone de CO2 pe cap de locuitor – cifră care subliniază slaba dezvoltare a industriei României.
Astfel, top 5 al celor mai nepoluante state este Malta – 4,92 tone de CO2 pe cap de locuitor, urmată de Letonia cu 5,09, Croaţia cu 5,45, Suedia cu 5,6 şi România cu 5,78 tone de CO2 pe cap de locuitor. Spre comparaţie, Olanda, a cărei populaţie este cu circa 4 milioane de cetăţeni mai mică decât a României, se află pe locul 6 cu 11,62 tone de CO2 pe cap de locuitor, în timp ce Polonia, cu o populaţie de peste 38 milioane de cetăţeni, se plasează pe locul 10, cu peste 10 tone de CO2 pe cap de locuitor.
PE: Activităţile umane din ultimii 50 de ani au încălzit planeta Conform celui de-al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), este extrem de probabil ca activităţile umane din ultimii 50 de ani să fi încălzit planeta. Aceste activităţi includ, de exemplu, arderea cărbunelui, a petrolului şi a gazului, defrişările şi agricultura. Potrivit raportului, “energia este responsabilă pentru 78% dintre emisiile de gaze cu efect de seră din UE28 în 2015, iar transportul reprezintă aproximativ o treime. Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură contribuie cu 10,1%, procesele industriale şi utilizarea produselor cu 8,7%, iar gestionarea deşeurilor cu 3,7%”.
UE este al treilea cel mai mare emiţător, după China şi Statele Unite, şi este urmată de India şi Brazilia. Gazele cu efect de seră rămân în atmosferă pe perioade cuprinse între câţiva ani şi câteva mii de ani. Astfel, acestea au un impact la nivel mondial, indiferent de locul în care au fost emise.
Gazele cu efect de seră acţionează precum un geam într-o seră: absoarbe energia şi căldura soarelui care sunt radiate de pe suprafaţa Pământului, le captează în atmosferă şi împiedică scăparea acestora în spaţiu. Acest proces este principala cauză a efectului de seră care menţine temperatura Pământului mai ridicată decât ar fi altfel, permiţând existenţa vieţii pe Pământ. Multe dintre gazele cu efect de seră apar în mod natural în atmosferă, însă activitatea umană adaugă cantităţi enorme, sporind efectul de seră, care contribuie la încălzirea globală.
