România este una dintre ţările cel mai puţin dependente de gazele ruseşti, pe care însă le plăteşte cel mai scump din toată Europa, potrivit datelor Comisiei Europene.
DG Energy elaborează rapoarte trimestriale referitoare la piaţa de gaze naturale din Europa, iar ultimul arată că, în primul trimestru din acest an, România a plătit, pentru gazul rusesc, cel mai mare preţ din Europa. De altfel, este cel mai mare preţ al gazelor de import din toate ţările ţările Uniunii Europene, cu excepţia Finlandei.
Concret, pentru România, preţul mediu al gazelor de import a fost, în primul trimestru din 2019, de 26,89 euro/MWh de gaz, potrivit datelor DG Energy.
Pentru România se calczulează doar preţul EBP 2, care este preţ de achiziţie mediu al gazelor ruseşti, asta pentru că pentru piaţa noastră nu este important vreun preţ de hub (nici nu avem prea multe conexiuni, abia acum a început să se importe gaz mai mult prin punctul Szeged-Arad, dar tot gaz rusesc, nu ştim însă cu ce formulă de preţ) şi nici nu beneficiem de importuri de gaz lichefiat, prin vreun terminal.
Iar acest preţ de import după formula EBP 2, adică preţ al gazelor ruseşti la graniţă, este cel mai mare, comparativ cu celelalte ţări în care aceasta este referinţa pentru importuri (fără a fi însă singur). În Bulgaria, de exemplu, preţul a fost de 23,23 euro, în Slovacia 23,66, în Slovenia 23,28, în Letonia 22,41 euro, iar în Estonia 21,71, asta pentru a denumi doar statele în care, ca şi la noi, doar acest preţ este referinţa pentru importuri.
De ceva vreme, ANRE publică preţurile şi cantităţile de gaze importate în România, pe contractele actuale. Preţurile sunt apropiate de ce a arătat DG Energy: 124,6 lei în ianuarie, 122 în februarie şi 112 în martie, dar puţin mai mici, semn că o parte din importuri este posibil să se fi făcut şi la preţ de hub, pentru noi este de referinţă CEGH, iar în Austria preţul mediu a fost, în primul trimestru, de 19,39 euro/MWh-evident majoritatea gazului tranzacţionat fiind tot rusesc.
Explicaţiile pot fi mai multe. În primul rând piaţa angro de gaze a fost afectată în primul trimestru din acest an de OUG 114, care a limitat oferta de gaz autohton în piaţa liberă.
În al doilea rând, România are un consum debalansat: pentru că este una dintre puţinele ţări cu producţie internă semnificativă (aproape 90% din consum, dar procentul scade), importurile se fac în general doar iarna (în ianuarie au reprezentat 23% din consum, în februarie 20%, iar în martie 16%) iar cantităţile nu sunt foarte mari pentru a beneficia de un preţ bun.
Ar putea fi acest preţ mai mic? Un răspuns clar e dificil de dat, dar un lucru merită consemnat. Cel mai mare importator de gaze din România este Engie. În ianuarie a acontat 40% din totalul gazelor din import consumate, în februarie aproape 45%, iar în martie 35%. Engie este unul dintre partenerii eurpopeni ai gigantului rus Gazprom în proiectul gazoductului Nord Stream 2.
