În premieră, studenți suedezi, în România

0
1838
dav

Unul dintre cei mai importanți indicatori de calitate ai unei instituții de învățământ din România este, sau ar trebui să fie, numărul de studenți străini care aleg să urmeze cursurile acesteia. Înainte de anul 1989 ne obișnuisem cu studenții străini din universitățile românești, în special cu cei de la facultățile de medicină, însă în epoca postdecembristă fenomenul s-a estompat. În general nu se publică statistici pe acest criteriu, de aceea este foarte dificil să analizăm care este situația și mai ales tendința multianuală a numărului de studenți străini din România. În acest context, mai multă preocupare există față de numărul de tineri români care aleg să studieze în universități din străinătate.

Ne-a atras recent atenția o știre inedită: primii studenți suedezi au ales să studieze programe de marină la Colegiul Nautic Român din Constanța. Asta chiar sună interesant, motiv pentru care am solicitat conducerii acestei instituții mai multe amănunte, pe care vi le relatăm în continuare.

” Colegiul Nautic Român este o instituție privată de educație în domeniul maritim, singura din România și printre puținele din Europa, unde majoritatea sunt de stat. Oferim programe de pregătire a ofițerilor de marină comercială, cu o durată de 2 ani. Funcționăm din anul 2016 ca franșiză a colegiului naval britanic, Tyne Coast College, cel mai vechi în domeniu, din Regatul Unit.

Oferta noastră educațională este de 2 ani și se adresează tinerilor şi nu numai, care vor să devină ofițeri de marină cu brevet britanic, pe nave comerciale. Cei care aleg să urmeze cursurile noastre fac anul I în cadrul colegiului nostru din Constanța iar anul al II-lea în cadrul colegiului britanic, Tyne Coast College, de unde obțin brevetul de ofițer, emis de autoritatea maritimă a Marii Britanii. Materia anului I, în România, se predă integral în limba engleză iar activitatea didactică este monitorizată de către autoritatea britanică. Avem 3 inspecții pe an în cadrul cărora suntem evaluați și noi, ca instituție, dar și studenții noștri.

Noi am intuit că România va avea o mare problemă în viitor datorită faptului că nu există nave comerciale sub pavilion propriu. Din acest motiv, cei care obțin un brevet românesc nu au, de fapt, o finalitate, o piață directă de angajare pe care ar putea să fructifice diploma obţinută. Nu sunt protejați în niciun fel, neavând un plan de pensie iar asigurările sociale și medicale fiind active doar atâta timp cât se află la bordul navei. Mai mult de 90% dintre aceștia navighează cu contract pe voiaj, adică redevin șomeri de fiecare dată când acesta se încheie. Lipsa pavilionului românesc face imposibilă reglementarea unui contract colectiv de muncă, ofițerii de marină cu brevet românesc fiind singură ramură socio-profesională nereglementată din România.

La Colegiul Nautic Român privim în perspectivă și de aceea am ales să aducem o franșiză

britanică în ţara noastră, pentru ca românii să înțeleagă că un brevet britanic le asigură accesul către o flotă care numără aproape 4000 de nave sub pavilion britanic, o piața care îi angajează direct, în condiții reglementate. De asemenea, prestanța acestui brevet este un mare atu pe care românii care doresc să urmeze această carieră ar trebui să îl aibă în vedere, cu prioritate.

Am fost plăcut surprinși să constatăm că unitatea noastră de învăţământ a devenit atractivă pentru studenți din Grecia, Italia, din țări africane precum Ghana și Nigeria și mai nou, din Suedia. Avem o strategie de promovare pe care, în acest an, am orientat-o și către Suedia. Motivul principal pentru care tinerii suedezi optează pentru un astfel de program, este brevetul britanic, care le oferă o poziție privilegiată în piața internațională de shipping. De asemenea, ne aleg pentru diversitate, mulţi dintre aceştia fiind tentați să cunoască o țară pitorească și un popor prietenos. Nu în ultimul rând, au în vedere şi optimizarea costurilor pentru că un an de studii în România este mai ieftin decât în Marea Britanie.”

Am vrut să aflăm care este profilul studentului străin care vine la Colegiul Nautic Român pentru a deveni ofițer de marină cu brevet britanic și mai mult, de ce ar alege un student român să urmeze programele româno-britanice ale acestui colegiu, în condițiile în care mai există două universități de marină în Constanța. Iată ce am aflat:

” Din anul 2010, până în prezent, au absolvit Colegiul Nautic Român studenți din Grecia, Italia, Nigeria, Ghana și Mauritius. Începând cu noul an universitar vom extindem această paletă prin prezența studenților din țări nordice, în speță din Suedia. Acest lucru va ridica, fără îndoială, prestigiul școlii noastre. Mai mult, se știe că suedezii sunt vorbitori nativi de limbă engleză, ceea ce va reprezenta un stimul suplimentar pentru studenții români.

Tinerii care vor să devină ofițeri de marină comercială știu că există, pe lângă colegiul nostru, alte două instituții de profil în Constanța. Noi pregătim ofițeri prin programe de 4 ani, dintre care primii doi sunt alocați studiilor teoretice iar ultimii doi sunt alocați practicii (așa-numita cadeție), pe care noi o garantăm deoarece este inclusă în planul de învățământ de 4 ani aprobat de autoritatea maritimă a Marii Britanii. Celelalte două universități maritime din Constanţa pregătesc ofițeri prin programe de ingineri, tot de 4 ani, dar care sunt alocați integral studiilor teoretice, practica rămânând în sarcina studentului, care trebuie să se descurce, individual, aşa cum poate. Pe diploma absolvenților noștri scrie „Higher Naţional Diploma – Nautical Science”, iar pe diploma românească „Inginer în navigație și transport maritim și fluvial”.

În condiţiile în care România nu mai are nave maritime, despre ce transport maritim discutăm? Unde se pot angaja românii cu această diplomă? Haideți să analizăm sumar curricula… Sunt informații publice și le putem folosi… În programele noastre, aprobate de autoritatea britanică, avem 18 discipline de studiu în 2 ani, absolut toate fiind de strictă specialitate. Le puteţi găsi pe site-ul nostru www.nauticalcollege.org. În programele de inginer de 4 ani, aprobate de autoritățile române, există nu mai puțin de 45 de discipline obligatorii plus alte 19 facultative, în total, 64! Cel mai interesant este faptul că viitorul ofițer de punte va trebui să studieze 6 discipline de matematică plus fizică, chimie, rezistența materialelor, organe de mașini, mecanica fluidelor, tehnologia materialelor, mașini electrice, măsurări electrice și traductoare, teoria sistemelor automate şi marketing! În cei 4 ani de facultate românească, de marină, viitorii ofițeri de punte studiază doar 13 discipline de strictă specialitate, deci ponderea ar fi sub 25%! Adică, adunate la un loc, disciplinele de strictă specialitate de marină se studiază într-un an, restul este un amalgam tehnic fără niciun impact pe competențele de ofițer de punte.

Este un paradox… În România există ambiția de a forma ofițeri de marină în 4 ani de teorie, adică dublu față de sistemul britanic, însă conținutul de strictă specialitate este undeva la jumătatea celui britanic.”

Acordăm atenție acestui subiect pentru că în termeni financiari, marinarii români aduc foarte mulți bani în țară. Cei care aleg această meserie sunt invitați să analizeze, să se informeze și apoi să aleagă alternativă care li se potrivește cel mai bine: cea românească sau cea britanică. Nu putem încheia fără să întrebăm: există români care vor să devină ofițeri de marină și aleg alternativa britanică oferită de Colegiul Nautic Român?

” Avem studenți români iar numărul lor crește de la un an la altul. Remarcabil este faptul că, în țara noastră, din păcate, tinerii își aleg ruta profesională fără să se informeze, ba chiar pentru unii aleg părinții. Simțim că unii români se tem de programele britanice de marină pentru că, zic ei, ori sunt scumpe, ori se tem că nu vor face față sau că nu le vor fi recunoscute studiile în România. Sunt false temeri, deoarece noi avem finanțare garantată a studiilor, iar programele britanice conțin matematica și fizică de liceu, exact la nivelul necesar aplicării în activitatea curentă de la bordul navei. În ceea ce privește recunoașterea în România, îi asigurăm pe studenții noștri că vor avea nevoie de recunoașterea brevetului de ofițer, în România, doar atunci când țara noastră  va avea nave iar el, ofițerul, va dori să navigheze pe o navă sub pavilion românesc. De fapt, recunoașterea reciprocă a brevetelor de ofițer, între țări, este reglementată de câteva decenii prin Convenția STCW, pe care România a semnat-o acum 40 de ani. Aş mai dori să punctez un element esențial… Programele noastre se predau integral în limba engleză și din acest punct de vedere, considerăm că este o adevărată „crimă” împotriva profesionalismului ofițerilor de marină, să le predai timp de 4 ani în limba română și a doua zi să îi trimiți să se îmbarce pe nave unde se vorbește doar limba engleză.”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ